Cum a fost Ploieștiul afectat de cutremurul din 1940

Spre dimineața zilei de 10 noiembrie 1940, Ploieștiul a început să se zguduie. Un puternic cutremur zdruncina România, iar undele sale se simțeau din Istanbul și până la Moscova. Seismul era ultimul eveniment dintr-un an negru, în care România Mare dispăruse, țara era condusă de un regim autoritar, iar la Ploiești soseau sute de soldați și ofițeri ai Reichului german.

fig-5-01-palatul-justitiei-ploiesti-avarii-la-cutremurul-din-1940-3-01

Crăpături pe fațada Palatului Culturii (pe atunci Palat al Justiției) – sursă: Aurel Nestor

Era ora 3:39 când pereții au început să tremure, clădirile să se încline, tavanele să crape și bucăți mari de tencuială să se prăbușească peste oamenii treziți din somn. În acest haos, curentul electric s-a întrerupt, iar orașul s-a cufundat în întuneric și haos. Pentru o clipă, cerul a fost brăzdat de o dâră luminoasă provocată de descărcarea rețelei electrice de la Florești. Oamenii s-au repezit care pe unde a putut, fiecare încercând să iasă din casă și să ajungă în zone deschise, departe de construcțiile nesigure. Un ziarist local nota că „mai toți locuitorii de la periferii au ieșit în stradă desbrăcați, cu copii în brațe sau târând cine știe ce lucruri după ei” (Orașul sacrificat, pag. 56).

distrugeri-1940-1

Distrugeri în insula de magazine din Piața Unirii (sursă: România de altădată)

După un minut și jumătate – care a părut însă o veșnicie -, zguduiturile au încetat, iar oamenii au început să își caute apropiații. La Ploiești s-au înregistrat 7 morți și câteva zeci de răniți. În țară, situația era mult mai gravă: în capitală multe clădiri fuseseră afectate, iar blocul Carlton – una dintre cele mai înalte construcții din România – se transformase într-o grămadă de moloz, luând viețile a peste 100 de oameni. În Vrancea, situația era dezastruoasă: localitatea Panciu era complet distrusă. Buzăul, Brăila, Galațiul, Focșani – toate erau afectate de seismul devastator.

distrugeri-1940-3

Clădiri de sfârșit de secol XIX distruse (Sursă: România de altădată)

8-calea-romana-dupa-cutremurCutremurul din noaptea de 9 / 10 noiembrie a fost începutul sfârșitului pentru arhitectura veche și elegantă a Ploieștilor. Colțul Palatului Camerei de Comerț se prăbușise, lăsând cochetul imobil de sfârșit de secol XIX fără fațadă. Pe Lipscani câteva clădiri căzuseră, pe strada Franceză trei imobile deveniseră ruine, în Piața Unirii, vizavi de Palatul Primăriei, mai multe clădiri erau parțial distruse, iar tot șirul de case dintre Pasajul „Cooperativa” și Banca de Credit – Herjenescu fusese scurtat cu unul sau două nivele.

Din întregul etaj al școlii primare numărul 1 nu mai rămăseseră decât câteva porțiuni de zid, restul căzând în curtea clădirii, împreună cu cupola ce străjuia intrarea dinspre bulevardul Regina Maria. La Palatul Primăriei se crăpaseră numeroși pereți, situația fiind similară și la câteva biserici din oraș – „Sfântul Pantelimon”, „Sfântul Gheorghe Vechi”, „Sfinții Împărați”, „Sfânta Vineri”, precum și la „alte sute și sute de clădiri mai mari sau mai mici ale căror pereți și plafoane s`au desprins din încheieturi, prăbușindu-se în mijlocul curților și al străzilor” (Orașul sacrificat, pag. 57).

palatul-camerei-de-comert

Palatul Camerei de Comerț de pe strada Unirii în primele zile după cutremur

distrugeri-1940-2

Clădire prăbușită în centrul orașului (sursă: România de altădată)

Chiar și la multe luni după eveniment, o parte din clădirile din Ploiești încă erau în pericol să se prăbușească din cauza stricăciunilor produse de cutremur. Prin urmare, fațadele erau sprijinite cu bârne de lemn până când proprietarii le putea consolida. Acolo unde zidurile se dărâmaseră, golurile au fost astupate cu șipci. Iar dacă etaje întregi se năruiseră, atunci molozul era îndepărtat și deasupra plafoanelor care încă rezistau era montat acoperișul – practic, imobilele erau „scurtate” cu un nivel sau două.

ploiesti-dupa-cutremul-din-1940-alexandru-dumitrescu

Trei tineri ploieșteni fotografiați probabil în iarna lui 1940/1941. În spate se vede o clădire a cărei fațadă era sprijinită cu bârne (Foto: Alexandru Dumitrescu)

Urmele cutremurului din 1940 sunt astăzi rare în peisajul urban ploieștean. Dacă imobilul școlii primare numărul 1, unde astăzi funcționează un club sportiv, este în prezent o construcție fără etaj, pe un singur nivel, este din cauza seismului din acea noapte. Însă aproape nimeni nu își mai aduce aminte motivul pentru care clădirea arată astfel. Amintirea marelui cutremur a dispărut ușor, odată cu cei care l-au trăit.

scoala-primara-1-1940

Școala primară numărul 1 distrusă parțial de cutremurul din 1940 – Fotografie din strada Ștefan cel Mare, din locul unde astăzi este stația de tramvai (colecția AEDU)

img_9061

Fostul local al școlii primare numărul 1 în prezent

Cum a fost Ploieștiul afectat de cutremurul din 1940

2 thoughts on “Cum a fost Ploieștiul afectat de cutremurul din 1940

  • November 10, 2016 at 4:08 pm
    Permalink

    Felicitări pentru articol și fotografii !. În acest fel se completează modesta mea scriere, ca inginer, lipsindu-mi arhitectul și istoricul. Cele trei profesii unite sunt sigur că ar fi „produs” o lucrare mai bună.

    Reply
    • November 11, 2016 at 4:26 am
      Permalink

      Scrierea la care m-am referit în comentariu este partea a IV din MAREA CARTE A PLOIEȘTILOR în care, la subcapitoul 2.1.Cutremurele din anul 1940
      nu am pus nicio fotografie

      Reply

Leave a Reply to Constantin ILIE Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>