În monografia orașului apărută în 1937 există o fotografie a consiliului local ploieștean de la 1871 pe care am restaurat-o și colorizat-o cu ajutorul inteligenței artificiale. Astfel, pentru prima dată putem vedea cu claritate chipurile unor personalități deosebit de importante ale orașului de secol XIX. Câteva detalii biografice despre unii dintre cei surprinși în imagine:
În rândul de jos, de la stânga la dreapta:
- Tane Tănăsescu
- Pitar Stănică Marin (1806-1872)
A fost fiul lui Marin Brutaru, care a condus lupta pentru drepturile ploieștenilor împotriva boierilor Moruzii, dar și tatăl lui Radu Stanian. S-a căsătorit cu Joița Șugă din satul buzoian Pătârlagele și, pe lângă Radu Stanian, au mai avut trei copii: Ion, care trebuia să ducă mai departe renumele familiei, dar a murit de tânăr, Bălașa și Sevastița, aceasta din urmă fiind viitoarea soție a lui Gheorghe Radovici. Stănică Marin a fost, asemenea cumnatului său, un stâlp al organizației național-liberale din Ploiești.
- primarul Ioan Philiu (1839-1902)
Absolvent de Drept, a fost avocat și decan al Baroului, deputat și prefect de Prahova din partea Partidului Conservator, dar și primar al orașului Ploiești între 1871 și 1872. În timpul mandatului său s-a demarat amenajarea Bulevardului. Conu Philiu, după cum era cunoscut, era„un bărbat voinic, de-oi constituție viguroasă, înalt, chipeș la față (…) cu obrazul îmbrăcat până subt bărbie de o barbă neagră, tăiată mărunt, de o culoare care armoniza perfect cu figura lui de aceiași culoare bronzată. Se îmbrăca cu îngrijire, într-o lungă redingotă neagră – cu cămașă scrobită, lucioasă, purtând manșete rotunde pe jumătate scoase din mâneca haine. Era un pasionat fumător de tutun și un mare amator de cafea (…). Ședea întins pe canapea, în camera avocaților din vechiul loca, sorbind cu plăcere cafeaua și trăgând adânc din ciubucul de chihlimbar – de care nu se despărțea niciodată.”
- Bogdan Petrescu
A fost primar al orașului Ploiești între 1871-1872, succedându-i lui Ioan Philiu.
- Hagi Niță Pitiș
Originar din Brașov, a fost unul dintre cei mai cunoscuți negustori, având un han în gura Oborului, ceea ce ar corespunde, în linii mari, cu parcarea din fața blocului 7 etaje. Un detaliu interesant este mătania pe care o ține în mână și care este probabil în legătură cu pelerinajul făcut la locurile sfinte, de unde și titlul de Hagi adăugat numelui său.
În rândul de sus, de la stânga la dreapta:
- Teodosie Duca (?-1910)
Proprietar și membru al Partidului Național-Liberal din Ploiești, a fost vreme îndelungată funcționar în cadrul primăriei. A rămas cunoscut printre contemporani mai degrabă pentru scandalul de familiei: în ciuda opoziției sale, fiica sa, Sofia, a plecat în Franța pentru a deveni călugăriță catolică.
- Dragomir Lungeanu
Mare proprietar și politician conservator, ajutor de primar (echivalentul aproximativ al funcției actuale de viceprimar) al Ploieștiului.
- Matache Nicolau (1829-1894)
A fost unul dintre marii proprietari din Ploieștiul de secol XIX, având terenuri în vestul orașului, unde mai târziu s-a amenajat cimitirul Eroilor, precum și proprietarul rafinăriei Standard, din sud. Membru de bază al organizației național-liberal prahovene, a fost ales în Parlament în 1869, iar anul următor a deținut pentru scurtă vreme și funcția de primar al orașului Ploiești.
- Ghiță Zaharia Nicolau
Comerciant și librar al Ploieștiului de sfârșit de secol XIX.
- Dimitrie Sfetescu (1837?-1891)
Mare proprietar în Ploiești, decorat de regele Carol I cu Coroana României în grad de cavaler. A lăsat, prin testament, ca peste 400 de pogoane din moșia Odolul (comuna Tomșani) și de la Albești să fie folosite pentru întreținerea spitalului din Ploiești.
- I. Tănăsescu
- I. Mihalopol
Proprietar de cafenea pe strada Franceză. Pe de altă parte, nu este exclus să fie vorba, de fapt, de Vasile Mihalopol (ortografiat uneori și Michalopol), numit primar al Ploieștilor la începutul lui 1874 (un mandat însă destul de scurt).
- S. Georgescu (secretar)
