Clădirea din Ploiești unde s-a ținut congresul al II-lea al PCR

În 1922, comuniștii din România erau într-o situație delicată: primul congres ținut în anul precedent stabilise afilierea formațiunii la Internaționala Comunistă (Comintern) și, implicit, asumarea viziunii sovietice. Nu este de mirare așadar că autoritățile interveniseră în forță, arestând o mare parte a delegaților și organizând un amplu proces.

Cei câteva sute de comuniști erau considerați, pe drept cuvânt, ca agenți revoluționari ai Moscovei, astfel că Siguranța (serviciul de informații al statului român) îi ținea sub o atentă supraveghere.

Pentru a evita repetarea evenimentelor din 1921, comuniștii din România au decis organizarea unui nou congres, dar de data aceasta în mod clandestin, alegând ca loc de desfășurare orașul Ploiești.

Aici s-au bazat pe pictorul Alexandru Vodă, un devotat comunist, dar care va deveni mai târziu colaborator al Siguranței, în atelierul căruia s-au desfășurat între 3-4 octombrie 1922 lucrările a ceea ce avea să rămână în istoria mișcării drept al doilea congres al PCR. Locul ales era perfect pentru o asemenea întâlnire de taină: atelierul pictorului se afla la etajul unei clădiri în care funcționa, la parter, bodega-restaurant Visarion, iar alături era un hotel, ceea ce permitea delegaților să amestece printre numeroșii și diverșii clienți ai celor două stabilimente.

Imagine din 1917 cu insula de magazine din centrul orașului Ploiești, unde peste cinci ani avea să se țină congresul al II-lea al PCdR. Clădirea albă este cea cu restaurantul lui Petre Visarion, iar la etajul acesteia se afla atelierul pictorului Alexandru Vodă. Fotografia cu cota FD-81-1 din arhiva AEDU.

Fotografie din primele luni ale lui 1941. Clădirea în care s-a ținut congresul PCdR din 1922 este cea susținută cu bârne, semn că fusese afectată de cutremurul din noiembrie 1940. Poate și mai interesant este faptul că imobilul vecin deja pierduse un nivel. Oricum, toate vor fi transformate în ruine în primăvara lui 1944. Fotografie din arhiva AEDU, cota FD-139-6.

Cei peste 30 de delegați comuniști au sosit la Ploiești în dimineața lui 3 octombrie 1922, iar discuțiile au durat până în zorii zilei următoare. Cu acest prilej, s-au stabilit comitetul de conducere și structurile formațiunii, s-a definitivat statutul, s-a reafirmat loialitatea față de Uniunea Sovietică și s-a reconfirmat alegerea lui Gheorghe Cristescu-Plăpumarul (1882-1973) ca secretar general. Apoi, s-au făcut nevăzuți.

Gheorghe Cristescu-Plăpumarul (1882-1973) secretarul general al Partidului Comunist din România, ales la congresul al II-lea ținut la Ploiești în 3-4 octombrie 1922.

Gheorghe Cristescu-Plăpumarul și Nicolae Ceaușescu, la un eveniment dedicat istoriei mișcării comuniste.

În mod ironic, Gheorghe Cristescu-Plăpumarul va fi repede nu numai înlăturat de la conducere, dar și exclus din partid pentru nealiniere întru totul la dogmă. Ba mai mult, el va rămâne în amintirea contemporanilor mai mult pentru drama fiicei sale, Tita Cristescu, fostă Miss România și amantă a lui Liviu Ciulei senior (tatăl regizorului), care a murit subit în decembrie 1935. A urmat un lung proces în care Ciulei a fost acuzat că ar fi otrăvit-o pe fosta sa iubită, însă importantul om de afaceri și constructor a fost achitat ulterior.

Cât despre clădirea cu atelierul lui Vodă, aceasta a fost distrusă de bombardamentele americane din 1944, iar în perioada comunistă, pe locul său aproximativ s-a ridicat o placă comemorativă. Monumentul a fost demantelat după 1989, însă placa există și astăzi într-un depozit.