Panorama aeriana a Ploiestilor dupa bombardament

Cat de grav a fost afectat orasul Ploiesti de bombardamentele anglo-americane? Dincolo de statistici si marturii subiective, imaginile pot oferi o imagine mai clara a dezastrului din primavara – vara anului 1944. Cele 22 de raiduri aeriene efectuate de aviatia aliata intre 5 aprilie si 19 august au distrus nu doar rafinariile si infrastructura feroviara a Ploiestilor, ci si aproape o treime din patrimoniul urban al localitatii.
Cu ajutorul redactiei revistei Prahova Eroica putem analiza azi o imagine aflata in arhiva Muzeului National Militar ”Regele Ferdinand I” (colectia ”fotografii originale”). Poza nu este datata, dar in opinia mea este foarte probabil sa fi fost facuta dupa primele bombardamente, deci in aprilie sau mai 1944 (judecand dupa distrugerile surprinse).

(click pe imagine pentru marire)

Perspectiva aeriana este spre nord-est si surprinde centrul orasului si partea sa de rasarit. Judecand dupa umbre, se poate afirma ca fotografia a fost realizata in a doua parte a zilei (dupa ora 12/13). Imaginea contine numeroase detalii interesante pe care le vom analiza mai jos:

In stanga jos poate fi observat Palatul Bancii Creditul Prahovei. Cladirile din continuarea sa au fost demolate la finalul anilor 50 si in locul lor a fost construit blocul ce are la parter Cinematograful Patria. In centrul se vede Statuia Libertatii, in cel de-al treilea amplasament, in gradina din fata Primariei Noi.

In zona care se intindea de la actuala statuie a lui I.G.Duca la cea a lui Nichita Stanescu se afla o ”insula” de cladiri de sfarsit de secol XIX. Partea vestica, cea care la vremea aceea se afla vis-a-vis de Primarie nu fusese inca afectata de bombardamente, dar avea sa fie distrusa mai tarziu, in timpul acelei veri…

…in schimb, jumatatea sudica a insulei, dinspre Squarul I.G.Duca din acea perioada fusese deja incendiata si distrusa.

Putin mai sus (deci spre est) se afla un alt front de cladiri: imobilul distrus aproape in totalitate este magazinul Hora Taraneasca. Alaturi, in partea din stanga-sus a imaginii, se vede ceea ce mai ramasese din cladirea ”Ceasornicaria Prahovei”.
Hora Taraneasca - 2
Cladirile inainte de bombardament – ambele aveau sa fie transformate in moloz

Un alt zoom pe zona din apropiere ofera o perspectiva a ceea ce azi este zona pietonala ”Mihai Kogalniceanu” si parcarea Hotelului Prahova. Niciuna din aceste cladiri nu mai exista in prezent. Strada care merge diagonal, din coltul stanga-jos in cel dreapta-sus este vechea strada Franceza, care lega Piata Unirii de Primaria Veche. In detaliul de mai sus este surprinsa intersectia cu strada Basarabi si cu strada Liceului, actuala strada Teatrului. Toate imobilele din partea inferioara de a pozei au fost demolate in anii 50 pentru a se construi blocurile de 3 etaje existente si azi. Celelalte cladiri (din jumatatea superioara) au fost demolate la finalul anilor 70. In locul cladirii din centrul imaginii se afla azi parcarea si fantana arteziana din fata Hotelului Prahova. 


 Aceste blocuri se afla pe locul cladirilor din partea stanga-jos a detaliului de mai sus

Revenind la prim-planul panoramei aeriene, indreptam atentia spre Piata Unirii:

(click pe imagine pentru marire)

Latura estica a pietei fusese grav afectata. Imobilele Stanoiu – Herjenescu scapasera de efectul devastator al bombelor, insa primul sediu al Bancii Comerciale Romane din Ploiesti fusese lovit in plin. La fel si celelalte doua cladiri cu fata ingusta de alaturi. Ironia face ca acestea sa fi fost grav afectate si de cutremurului din 1940, cand fiecare din cele 3 constructii si-au pierdut unul sau doua etaje. In schimb, Pasajul Cooperativa nu fusese afectat serios.

(click pe imagine pentru marire)

Primaria scapase si ea de loviturile aeriene ale primelor raiduri, la fel ca majoritatea cladirilor de pe Lipscani ori strada Unirii. Mai tarziu, multe din case vor fi lovite de bombele lansate de aviatia aliata. De remarcat ca blocul de la capatul strazii Lipscani nu fusese inca finalizat, cu exceptia parterului unde functiona reprezentanta unui club aero. In spatele sau se vede acoperisul Palatului Bancii Centrale, iar in urmatorul rand de imobile se afla singura cladire care mai exista si azi: Banca Prahova Noua.

Fostul local de banca a devenit magazin in perioada comunista, iar in prezent este din nou sediul unei institutii financiare si singurul supravietuitor al bombardamentelor si al sistematizarii comuniste

In partea stanga a detaliului se poate observa Hotelul Europa, unul dintre cele mai bine cotate din Ploiestii acelor vremuri, unde functionau restaurantul Berbec si clubul Partidului National Liberal:

Cladirea avea sa fie grav afectata de bombardamente – o bomba avea sa cada pe partea sa dinspre strada Unirii (exact deasupra cuvantului ”Ploiesti” din poza de mai sus)

Mergand spre planul secund al panoramei aeriene, un alt zoom ofera mai multe detalii asupra zonei discutate anterior. Banca Prahova Noua (cunoscut in perioada comunista drept Magazinul Mare) nu a fost afectata de bombardament, dar cladirea din stanga a fost incendiata si transformata in ruine. In locul sau avea sa fie construit in anii 50 un bloc care exista si azi si care a fost cunoscut pana in anii 2000 pentru cofetaria de la parter. Vis-a-vis de aceasta cladire, dar si de Hotelul Europa se vede un imobil cu parter plus un etaj (coltul stanga-sus). In prezent, pe locul sau se afla Casa Modei – este vorba de Palatul Camerei de Comert. Coltul cladirii s-a prabusit la cutremurul din noiembrie 1940 si ramsese in aceeasi stare pana in primavara lui 1944. In continuarea sa, pe actuala strada Mosoiu, s-a construit in 1933 o braserie dupa planurile lui Toma T. Socolescu, imobil care avea sa fie mult mai cunoscut apoi drept Cinema Scala, una dintre putinele constructii care mai exista si azi.

Cinema Scala – 2011

Mai departe, ajungem la strada Basarabi care mai exista si azi, scurtata si partial demolata:

Cladirea din centrul imaginii exista si azi pe strada Basarabi, dar fatada sa a fost imbracata in materiale noi si nu mai seamana deloc cu cea din poza de mai sus. Imobilul din continuarea sa, de pe strada Mosoiu, pare sa fi fost lovit de bombe, dar este inca in picioare. Acesta exista si azi si in prezent este sediul unei clinici medicale. In rest, triunghiul a fost inchis in anii 80 prin constructia de blocuri comuniste. In schimb, pe cealalta parte a strazii Basarabi surprinsa in detaliul de mai sus, exista toate cladirile (inclusiv cele de pe strada Paris, care se vad in coltul din stanga-sus).

Casa cu cupola de la intersectia strazilor Basarabi si Paris – 2009

Pana in anii 80, strada Basarabi se prelungea pana in strada Mihail Kogalniceanu (unde azi e fantana din fata Hotelului Prahova), insa in urma demolarilor din perioada comunista, a fost restransa pana in strada Dobrogeanu-Gherea (pe cealalta parte a parcarii). Picadilly, ”Casa cu vultur” ori cinema Progresul au avut nesansa sa se afle in acest segment sistematizat de autoritatile vremii. In schimb, fotografia aeriana surprinde detalii neasteptate:

Cladirea cu cupole este Sinagoga evreiasca de pe strada Basarabi, construita in 1911. Detaliul neasteptat este dat de imobilul de alaturi:

Este vorba de scoala Luca Moisi, construita in 1876. Nu fusese distrusa in ianuarie 1941, ci cel mai probabil a disparut in urma bombardamentelor ulterioare; in prezent, locul pe care se afla scoala Luca Moisi se afla terenul de joaca din fata gradinitiei de langa sinagoga si un bloc de anii 80.

Si ajungem la cel mai indepartat plan surprins in panorama din arhiva Muzeului Militar National ”Regele Ferdinand I”. Strada lata care serpuieste in partea stanga a detaliului este Calea Romana, numita la acea data strada I.G.Duca. Cladirea-reper, una din putinele care mai exista si azi, este blocul cu fatada rotunda din centrul imaginii:

Imobilul interbelic fotografiat in 2009

In partea dreapta se afla strada Paris, singura nesistematizata, in timp ce in partea stanga era strada Romana. In urma sistematizarii comuniste, partea centrala a Caii Romane a fost demolata si sectionata. De la intersectia cu strada Basarabi pana la intersectia cu actuala strada Greceanu (pe unde trece linia de tramvai), Calea Romana a disparut si pe locul sau au fost construite blocuri. De asemenea, in plan indepartat (coltul stanga-sus) se poate observa Palatul Scoalelor Comerciale care in prezent este folosit de Colegiul National I. L. Caragiale.
In acelasi plan indepartat se vede ceea ce azi este strada Greceanu – portiunea complet demolata, intre strada Timis si strada Iasului. Casele au fost fie demolate, fie acoperite cu blocuri de 8 etaje.
Si la final, un detaliu in care a fost surprinsa Biserica Sf. Vineri si zona adiacenta. Aproape toate imobilele mai exista si azi (remarcabila fiind vila de vis-a-vis de lacasul de cult), avand sansa de a fi fost programate pentru demolare dupa 1989.
Biserica Sf. Vineri – 2009
Vila de pe colt, de vis-a-vis de biserica – 2009
Stiu ca a fost o postare destul de complicata. Centrul orasului a cunoscut o schimbare aproape totala in perioada comunista. Efectele bombardamentelor au fost devastatoare pentru oras – numeroase cladiri distruse sau grav afectate. Cu toate acestea, nu bombardamentele sunt cauza pentru care orasul de azi este atat de diferit de orasul din urma cu 60-70 de ani. Toate imobilele puteau fi reconstruite – au existat cazuri cand orase intregi au fost reconstruite in urma unor distrugeri sistematice (Varsovia a fost distrusa cladire cu cladire in 1944, dar polonezii au reconstruit o mare parte din centrul vechi). Motivul pentru care Ploiestii de azi sunt radical schimbati de cei interbelici este dat de ambitia regimului comunist de stergere a trecutului si de uniformizare a societatii. Indiferent cat de grav ar fi fost afectat patrimoniul urban de cutremure ori bombardamentele, cladirile vechi reprezentau memoria acestui oras, a acestei comunitati. Ori memoria este uneori singura forma de justitie care nu poate fi inlaturata.
Panorama aeriana a Ploiestilor dupa bombardament
Tagged on:             

11 thoughts on “Panorama aeriana a Ploiestilor dupa bombardament

  • July 9, 2012 at 7:27 am
    Permalink

    Excelent! Chiar lamureste multe aspecte aceasta analiza aprofundata.
    Da, am avut si eu sentimentul pe care poate il au unii care nu sunt familiarizati cu Bucurestii vechi, atunci cand expun panorame vechi, harti sau planuri cadastrale :))

    Reply
  • July 9, 2012 at 6:27 pm
    Permalink

    Foarte interesant!
    Ar fi si mai interesant sa pui o poza facuta acum din acelasi unghi….

    Reply
  • July 10, 2012 at 10:44 am
    Permalink

    Mi se pare mie sau aproape de coltul din dreapta sus se vede copacul care mai exista si astazi langa hotel prahova?

    Reply
  • July 12, 2012 at 8:01 pm
    Permalink

    Interesanta expunere !
    Extrem de trist, cum regimul comunist a sters istoria orasului…Strazi intregi sterse…:(

    Vila, vis-a-vis de Biserica Sf. Vineri, neschimbata, aceeas pe langa care treceam zilnic,
    in urma cu multi ani, in drum spre scoala.
    Dar atat de putin a mai ramas din acea perioada :(

    Reply
  • July 15, 2012 at 10:17 am
    Permalink

    "Casa cu vultur", de langa barul Piccadilly era, de fapt, "Casa cu lebada"

    Reply
  • July 18, 2012 at 10:02 am
    Permalink

    Oamenii evolueaza si odata cu ei si mediul inconjurator

    Reply
  • August 1, 2012 at 8:08 am
    Permalink

    Pe coltul cladirii in locul careia este acum parcarea din fata hotelului Prahova (Franceza colt cu Basarabi) imi aduc aminte ca era libraria Muntenia (in al cincilea detaliu foto comentat).
    Multumim mult.

    Reply
  • August 5, 2012 at 10:33 am
    Permalink

    Bogdan Radu – Ar fi interesant, numai ca e tare putin probabil sa se materializeze. Plus ca multe detalii nu ar fi vizibile din cauza blocurile actuale.

    Nu, acel copac nu se vede. Primaria Veche iese din cadru.

    Reply
  • September 13, 2012 at 9:26 am
    Permalink

    Sincere felicitari pentru intreaga munca depusa. Un efort menit sa aduca o identitate acestui oras, care ar putea parea ridicat doar din spiritul comunist unui ochi neavizat. Ne raman din pacate doar crampeie izolate din centrul istoric extraordinar pe care Ploiestiul l-ar fi putut avea. Crampeie ascunse printre blocuri sau acoperite cu buruieni. De fiecare data cand vad aceste ramasite ale trecutului ante 1945 capat un sentiment de aparatenenta, de inradacinare intr-un loc care nu a fost creat doar de secera si ciocanul.

    Raman uimit de rezistenta unor cladiri din centrul vechi pana in 1974 aprox. Trebuie insa spus ca Ploiestiul a avut insa nenorocul de a beneficia din plin de atentia sistematizarii comuniste, alte orase romanesti scapand parca mai usor de acest dezastru. Insa nu pot sa nu condamn si bombardamentele aliate din 44, total nejustificate asupra unor obiective civile, fara importanta strategica pentru desfasurarea razboiului. Daca Vestul Europei a putut sa-si reconstruiasca orasele prin ajutorul financiar, in special American, distrugerile de la Ploiesti nu cred sa fi fost vreodata macar recunoscute de Aliatii invingatori.

    Este un adevar istoric ce trebuie spus macar acum. In rest nu ne ramane decat sa ne plimbam pe strazile comunistoide si sa ne imaginam, ajutati de documentarea dvs, cum ar fi aratat acest oras daca istoria nu ar fi lucrat atat de mult impotriva sa.

    Multa stima!

    Reply
  • Pingback: Ploiestiul dupa bombardament, anul 1944 - FOTO - Stiri Ploiesti, Stiri Prahova - iPloiesti.ro

  • August 4, 2017 at 1:50 pm
    Permalink

    Tipic! Huliganii planetei… Centrul orasului era centru civil, nu militar. Dar, fapta se scuza sub diminutivul “colateral damage”. Altfel spus, teroare. Ei altceva nu stiu, fie atunci, fie mai tarziu. Iar astazi ne vand pe Critical Past filmele cu distrugerile savarsite de ei catre noi la un pret mediu de 200$ dolari bucata!!!! Halal cultura.

    Reply

Leave a Reply to Raiden Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>