Una din cele mai vechi case din Ploiesti se afla nu in vreun cartier marginas sau ascunsa de blocuri, ci chiar in centrul orasului si poate ca am trecut de atatea ori pe langa, fara sa-i banuim istoria. Este cunoscuta azi drept Teatrul de Copii ”Ciufulici”, dar denumirea sa istorica este cea din titlu.
Fatada de la fosta strada a Justitiei, actuala Nicolae BalcescuA fost construita in 1869 si terminata chiar in vremea Republicii de la Ploiesti, adica un an mai tarziu. Se afla in centrul urbei, vis-a-vis de Primaria Veche, si primul sau proprietar a fost bancherul evreu Ergas Avram Mamaciu.
Casa Ergas Mamaciu – 1934Stilul cladirii este unul ciudat pentru Ploiesti, arhitectura sa neogotica fiind in acest moment unica in oras – se aseamana intru catva cu Casa Universitarilor din Bucuresti. Arhitectul a fost sasul Christian Kertch care a mai construit in oras inca doua imobile, din pacate, ambele disparute in prezent. 
Dintr-un articol al domnului Paul Popescu aflam ca in 1877 in aceasta casa a stat cancelarul tarist Gorceakov, in spatele acelor ziduri fiind semnat documentul prin care Rusia cerea sudul Basarabiei. 
De asemenea, intre 1880 – 1910 imobilul a fost ocupat de catre Prefectura, ca mai apoi sa fie sediul clubului ”International”. UPDATE: Poza din 1927, pe cand in cladire functiona clubul International (foarte original balconul de deasupra intrarii):
Dupa Marea Unire, destinatia cladirii s-a schimbat din nou, localul fiind ocupat de catre diferite scoli. 
Casa Ergas Mamaciu – 1937Anii 40 marcheaza o noua schimbare: in timpul razboiului, cladirea ramane inchisa, iar pentru cativa ani (pana in 49) devine cinematograful Colorado.
Este nationalizata si devine Casa a Armatei, iar din 1955 imobilul gazduieste Teatrul de Copii. 
Se pare totusi ca nu va mai avea aceeasi destinatie pentru mult timp, deoarece cladirea a fost retrocedata si teatrul urmeaza sa se mute intr-un nou sediu. 
Cred ca la cutremurul din 1977, o parte din zidul de la strada M. Kogalniceanu a cazut si, in loc sa se respecte arhitectura originala, s-a reparat in pripa. Altfel nu imi pot explica starea actuala:
Ce se va intampla cu cladirea nu stiu, dar nu cred ca ar fi mai rau decat daca ar ramane in grija statului. Din initiativa privata exista speranta (nu certitudinea) ca pot veni bani care sa-i redea casei Ergas Mamaciu imaginea de odinioara. Statul in schimb… sta.
Casa Ergas Mamaciu
Superba aceasta casa, am trecut si eu pe langa ea, insa in ce priveste istoria imobilelor din Ploesti, nu ma pricep 🙂
Arhitectura neogotica este fantastica, in Bucuresti nu avem numai Casa Liebrecht-Filipescu (zisa si "Universitarilor" – denumire comunista), dar si Casa Bosianu (Institutul Meteo. de la Filaret), + inca una care imi place mult pe str. Stelea Spatarul, intr-o piateta ce se formeaza pe directia Hristo Botev.
Plus probabil multe altele, de care nu stiu (inca). Foarte bun articol, bravo!!
Reusit articol! Frumoasa casa!
Vineri am fost sa fotografiez ruinele stadionului Ilie Oana (pozele sunt pe blog) si pe drumul de intoarece, trecand pe langa Casa Ergas, chiar m-am gandit ca trebuie sa scrii ceva pe site si despre ea!
Numai bine!
Raiden,
E clar, trebuie sa ma mai plimb prin Bucuresti. Dar trece sesiunea si se face primavara 😀
Prahova24hours,
Fara articolul domnului Paul Popescu nu as fi stiut decat cateva date despre cladire. Din pacate nu stiu mai multe despre Ergas Avram Mamaciu.
PS: Sunt uimit ca se pot face poze la ruinele stadionului Ilie Oana. Ma asteptam sa interzica acest lucru ”baietii informativi” din zona (inca nu mi-a trecut de la ultima patzanie cu ei).
Lucian,
La stadion poti sa mergi oricand sa fotografiezi (de cand a inceput demolarea, au fost valuri de suporteri) la intrarea la tribuna I dinspre maternitate, insa ai dreptate, la cladirea SRI e interzis fotografiatul.
Un amanunt picant referitor la demolarea stadionului ar fi ca firma care se ocupa sa-l puna la pamant a reusit "performanta" sa darame o parte din gardul care separa incinta stadionului de terenul aferent cladirii SRI. Ai aici o poza cu muncitorii care reparau gardul (sudau…) pe care l-au distrus in prealabil: http://2.bp.blogspot.com/_2nNFKJBvqDM/S0oBp5K2rYI/AAAAAAAAFmM/tkciAS6ZByQ/s1600-h/HPIM7400.JPG :)))
Unde sunt usile acelea metalice vopsite maro ..pe cand eram eu mic ….acolo era intrarea intr-un bar…..
Apropos de bar!Cel care a inchiriat subsolul de la teatrul de papusi , dupa tonele de gunoi scoase afara, a avut surpriza sa mai gaseasca un nivel sub cel al subsolului…se zvonea ca pe acolo ar fi ceva intrari in catacombe, zidite in anii 930
Pingback: Amintirile lui Mihail Caffé | Republica Ploiesti