Palatul Ghita Ionescu

Palatul Ghita Ionescu - 2010 - 2Trasarea dupa 1871 a Bulevardului care leaga centrul orasului de Gara de Sud a determinat o reorientare in viziunea elitei ploiestene care a inceput sa-si construiasca locuinte la noua artera.Palatul Ghita Ionescu - vedere din satelitPalatul Ghita Ionescu vazut din satelit (sursa Virtual Earth)Un loc apropiat de Piata Centrala l-a cumparat Ghita Ionescu, originar din Buzau, care, o data venit in Ploiesti, a facut avere din comert, afaceri cu petrol si operatiuni bancare (tot el este cel care a construit Banca Centrala). A intrat apoi in politica, fiind parlamentar liberal, iar spre finalul vietii a avut si doua mandate de primar al Ploiestilor.Ghita IonescuGhita IonescuAvand astfel o avere destul de insemnata a decis ca pe locul de la bulevard sa isi ridice o casa impunatoare. L-a angajat pe arhitectul Leonida Negrescu, iar in 1885 au inceput lucrarile, finalizate in 1894. Ghita Ionescu a avut 5 copii: Theodor, Alexandru, Gheorghe, Ana si Ion. Acesta din urma si-a luat un supranume derivat de la faptul ca era al cincilea urmas al renumitului om politic: Quintus, devenind Ion Ionescu Quintus, nimeni altul decat tatal lui Mircea Ionescu Quintus.Ion Ionescu Quintus
Ion Ionescu Quintus
Totusi, familia Ionescu nu a fost pentru mult timp proprietara palatului. Prefectura se mutase in 1880 in casa Ergas Mamaciu, dar sediul ajunsese prea mic pentru nevoile institutiei. Asa ca in 1910, prefectura a cumparat Palatul Ghita Ionescu, instalandu-se in acest edificiu. Palatul Ghita Ionescu - 1907Palatul Ghita Ionescu si capatul dinspre centru al Bulevardului – 1907La etaj erau birourile administrative, iar la parter cateva sali erau folosite pentru protocol si tot la parter se organizau in perioada interbelica vestitele baluri ale prefeturii.Palatul Ghita Ionescu - 1937Fatada cladirii, fotografiata in 1937Istoria cladirii nu a constat numai in baluri, ci si in scene sangeroase, schimburi de focuri si morti. La inceputul lui 1941 ruptura dintre Ion Antonescu si legionari era definitiva, iar conflictul a izbucnit si la Ploiesti, in 21 ianuarie. Iata ce rememora Ion Samoila: ”Am fost chemat la sediu si cand a sosit Com. leg. Victor Silaghi, am plecat cu dansul la Prefectura. Eram: Carciumaru, Costica Dumitrescu, Bodea Popescu si altii. La poarta era o santinela care insa nu ne-a somat. Ne-am indreptat inspre intrarea principala, dar usa aici era incuiata. Un grup am reusit sa intram prin spatele Prefecturii, pe la federala, iar dl. Com. leg. Silaghi printr-o alta intrare din stanga. Dansul era in fruntea noastra. In coridor suntem întâmpinati cu foc de pistol. Cade ucis pe loc dl. Com. Silaghi. Moare zambind. Alaturi de el cade si Bodea Popescu impuscat in cap, si Costica Dumitrescu impuscat in omoplat si mana. Deschidem si noi foc, garda se refugiaza in pivnita si dupa un sfert de ora mai bine de 100 de soldati au fost dezarmati. Prefectul militar care era acolo, Col. Cretoiu, a fost facut ostatic, iar comanda garzii a luat-o lt. Dumitrescu.Palatul Ghita Ionescu - Usa pe care a intrat echipa legionar condusa de Victor SilaghiUsa pe care au intrat legionarii condusi de Victor Silaghi. Ion Samoila a fugit apoi in vestul Europei, iar in 1953 a fost parasutat de catre americani in Romania pentru a ajuta rezistenta anticomunista. Este prins de comunisti si executat, iar familia sa este persecutata (sora sa, Ileana Samoila, este arestata si va naste in inchisoarea Vacaresti).In timpul bombardamentelor din 1944 imobilul scapa neatins de bombe, cu toate ca in jur mai multe cladiri au fost distruse partial sau complet de aviatia anglo-americana. In subsol a fost adapostita colectia de arta populara a muzeului care functiona in casa Hagi Prodan, dar multe din obiecte vor disparea sau vor fi furate in perioada comunista.Palatul Ghita Ionescu - detaliuFereastra de pe fatadaDestinatia palatului Ghita Ionescu se va schimba din nou in 1968, cand prefectura s-a mutat in actualul Palat Administrativ, in imobil instalandu-se Muzeul de Arta. Acesta a luat fiinta, sub forma unei pinacoteci, in 1931, datorita eforturilor lui Toma T. Socolescu, Ion Ionescu Quintus si Dumitru Munteanu-Ramnic. Pana la preluarea palatului Ghita Ionescu, pinacoteca a functionat in diferite imobile, precum intr-o aripa a Palatului Bailor sau intr-o sala a Primariei.Palatul Ghita Ionescu - detaliu 3Detaliu al acoperisuluiPalatul Ghita Ionescu - 2010Dupa 1990, cladirea a intrat in lucrari de consolidare si renovare, acestea finalizandu-se in urma cu cativa ani. Interiorul original – scara de marmura, sobele de teracota, plafoanele pictate – a fost pastrat aproape in intregime. Palatul Ghita Ionescu - detaliu 2Fereastra de la parterPalatul Ghita Ionescu - candelabruFelinar de la intrarea principalaIn 2005, Consiliul Judetean Prahova a hotarat ca muzeul de arta sa poarte numele lui Ion Ionescu Quintus, atat datorita contributiei sale la fondarea pinacotecii, cat si in cinstea familiei Ionescu, cea care a ridicat acest imobil.Palatul Ghita Ionescu - 2010 - 1Surse: artmuseum.ro / Paul Popescu – Ana Radovici Stere / Mihail Sevastos – Monografia orasului Ploesti / Procesul legionarilor parasutati

Palatul Ghita Ionescu
Tagged on:         

10 thoughts on “Palatul Ghita Ionescu

  • July 5, 2010 at 4:20 am
    Permalink

    In afara subiectului.
    Am gasit un articol despre conacul de la Bucov, care a devenit Muzeul "Constantin Stere" ca ar fi fost la inceput al familiei Quintus. Oare asa a fost? Ca n-am gasit decat intr-un loc.

    Reply
  • July 5, 2010 at 7:56 am
    Permalink

    Ce coincidenta! Ieri am facut niste poze aceluiasi imobil.
    Foarte frumos Palatul & articolul! Felicitari Lucian!

    Reply
  • July 5, 2010 at 9:48 pm
    Permalink

    Am observat ca fatada era un pic mai ornamentata decat acum … detalile s-au pierdut la renovarea din anii 90 ?

    Reply
  • July 10, 2010 at 8:18 am
    Permalink

    Constantin Stere s-a casatorit cu Ana Radovici, posesoarea conacului si a mosiei inconjuratoare de la Bucov. Ambii nu erau la prima casatorie. Ana, nascuta Ionescu, al patrulea copil al lui Ghita Ioan, era vaduva doctorului si omului politic Ioan Radovici, asadar, sora lui Ion Ionescu-Quintus. Acesta a fost si un reputat epigramist. G. Calinescu, in a sa “Istorie a literaturii romane de la origini pana in present”, cand se ocupa de epigramistii scrie de doar doi autori: Cincinat Pavelescu si Ion Ionescu-Quintus, caruia ii si citeaza doua epigrame.
    (In paranteza fie spus, ca o intamplare cu iz anecdotic: imediat dupa terminarea studiilor, prosapatul avocat Ion Ionescu s-a indragostit de actrita Marioara Voiculescu. Cum dragostea era reciproca, cei doi au hotarat sa se casatoreasca, dar batranul Ghita Ionescu era total impotriva mariajului, amenintandu-si fiul cu dezmostenirea. Ion Ionescu a trecut peste oprobiul familiei si s-a casatorit cu Marioara Voiculescu. Numai ca mariajul nu a durat, pentru ca avocatul a fost prins in flagrant delict de adulter. Ale tineretii valuri…)
    Nini Hristodorerscu

    Reply
  • July 16, 2010 at 8:03 am
    Permalink

    Arhitectural, seamana mult cu ce avem prin Constanta.

    Reply
  • March 12, 2013 at 10:25 am
    Permalink

    Un imobil asemănător, ridicat de acelaşi arhitect, se află la Râmnicu Sărat: Casa Lupescu. Din păcate, soarta sa este pecetluită: abandonat, va cădea la următorul (mare) cutremur. Păcat!

    Reply
  • Pingback: Tunelul subteran de la Gară | Republica Ploiesti

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>