Cum sărbătoreau ploieștenii în 1909 Unirea Principatelor

Dintre toate evenimentele care au marcat istoria modernă a României, Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859 (numită colocvial, dar discutabil, și Mica Unire) reprezintă cel mai subapreciat moment al trecutului nostru. Pusă în umbră de Marea Unire din 1918 și apoi reinterpretată ideologic de regimul comunist, alegerea lui A. I. Cuza drept domnitor în ambele principate, act care a dus practic la unirea lor, a fost unul dintre cele mai îndrăznețe și remarcabile decizii ale elitei politice românești.

Pentru că Unirea s-a produs într-un context geopolitic neprietenos, în care riscurile erau fără îndoială uriașe.

Dar asta nu i-a intimidat pe oameni precum Ion Brătianu, Vasile Boerescu, Mihail Kogălniceanu sau Anastasie Panu care au pus în joc totul, de la proprietățile și banii lor, la însăși siguranța personală, pentru cauza națională. Fără curajul și fără încrederea lor în viitorul acestei națiuni, Unirea Principatelor probabil că nu ar fi avut loc și, drept urmare, România, așa cum o știm astăzi, nu ar fi existat.

De aceea, pentru societatea românească antebelică, Unirea Principatelor reprezenta actul fondator al statului român. Iar la Ploiești, în „orașul libertăților cetățenești”, evenimentul istoric de la 24 ianuarie 1859 era sărbătorit cu fast în fiecare an. Am găsit în presa epocii o relatare a festivităților din 1909, care surprinde cum era înțeleasă și asumată la nivel local memoria Unirii Principatelor:

Azi, cu ocazia aniversălei Unirei Principatelor, serbarea acestei zile a început în modul următor în orașul nostru.
Dimineața, la biserica catedrală Sf. Ion, a avut loc un Te-deum oficiat de protoiereul județului și de preoții catedralei în prezența tuturor repre­zentanților autorităților. A luat parte la Te-Deum şi câte o companie din fiecare regiment cu muzică și drapel. După Te-Deum, trupele au defilat pe Bulevar­dul Independenței, în faţa generalului Cotescu.
Orașul a fost frumos pavoazat cu drapele tricolore.
La orele două după masă, au avut loc serbări şcolare la şcoalele secundare și profesionale, pre­cum și la toate şcoalele primare, unde unul dintre institutori a ținut o cuvântare, arătând importanţa zilei de 24 Ianuarie.

Între orele 3-5 a avut loc în sala teatrului Cooperativa o serbare organi­zată de direcţiunea liceului şi a şcoalei comer­ciale, cu următorul program:
Imnul regal executat de fanfara și corul liceu­lui, subt conducerea d-lui Soloveanu; conferinţă ocazională pentru comemorarea zilei de 24 ianuarie de domnul profesor C. Georgescu; „Cuza-Vodă”, poezie, recitată de elevul Theodorescu din şcoala comercială; trei bucăți de muzică executate de cor şi dansuri conduse de maestrul Constantinescu.
Serbarea s-a terminat cu marşul Cuza, execu­tat de fanfară.
Seara la orele 8, tot din iniţiativa liceului şi a şcoalei comerciale, a avut loc în sala Coopera­tivă, o altă serbare unde de asemenea s-au exe­cutat dansuri şi bucăţi muzicale, precum şi o piesă de teatru.
La aceeaşi oră a avut loc o retragere cu torţe de către detaşamentul din trupele locale, cu mu­zica în frunte.
Retragerea s-a făcut pe piață şi pe străzile principale ale oraşului.