Oborul Ploiestilor

Actualul parc - vechiul oborParcul din fata Halelor Centrale este o apartie relativ noua in viata orasului. Povestea acestei zone incepe cel mai probabil in secolul XVIII cand, datorita deplasarii vetrei orasului dinspre actualul cartier Mihai Bravu spre locul unde azi este Hotel Prahova, spatiul a devenit oborul localitatii.Amplasarea vechiului oborTreptat, datorita cresterii numarului de locuitori, s-a transformat in piata principala a Ploiestilor, cu toate ca tot ”Oborul” i-a ramas numele. Soarta actualului parc se putea schimba in 1846 cand Bibescu Voda, trecand prin Ploiesti, a propus ca pe acest loc sa se ridice localul primariei care pe atunci era in casa lui Hagi Buzila. Locuitorii insa s-au opus, sustinand ca e mai importanta dezvoltarea oborului decat ridicarea unui imobil propriu al administratiei locale.Oborul - 1911Oborul – 1911Asa ca batranul obor si-a continuat dezvoltarea devenind o ingramadire de tarabe insalubre. In monografia lui Sevastos exista o descriere a vechii piete: ”Aceasta (…) era o adunatura de maghernite de diferite marimi lipsite de confort si de igiena. De aceia toata apa rezultata din spalarea zarzavatului ramanea pe loc in baltoace murdare. Cum in piata nu erau closete, spatiile dindaratul gheretelor erau intrebuintate drept vespasiane. Acelasi loc servea si la depozitarea zarzavatului.Oborul din Ploiesti - 1908Oborul – 1908E greu de inchipuit murdaria stagnanta alcatuita de tot felul de dejectiuni – in mijlocul carora se depozitau si se vindeau ploiestenilor zarzavatul, painea, untul, branza, smantana, carnea, etc. Maldarele de zarzavat nu se puteau distinge dintre mormanele de gunoi. Murdaria dintre gherete infecta aerul si intretinea roiuri de muste care se plimbau pe alimente.Oborul - 1908 (detaliu)Taraba ”High Life” din Obor (remarcabile si cele doua desene de alaturi)Taranii isi tineau laptele si derivatele lui pe jos, unde erau acoperite cu praf. Macelarii si pescarii nu-si puteau conserva bine marfa. Mirosul greu, mai ales in zilele de vara, intampina pe cumparator la primul pas pus in piata. Oborul - 1933Oborul – 1933 (vazut dinspre catedrala spre Palatul de Justitie)Pe subt baraci o puzderie de sobolani isi gaseau adapost. Acestia devastau marfa in timpul noptii, propagand agenti patogeni de la un aliment la altul (…)”.Oborul - 1934
Vechea piata si noile hale – 1934O astfel de situatie era intolerabila pentru un oras in plina ascensiune asa cum erau Ploiestii in perioada interbelica. Asa ca la inceputul anilor 30 incep lucrarile pentru constructia Halelor Centrale care vor ocupa o parte din spatiul vechii piete care va mai exista in timpul lucrarilor la noul edificiu.Piata Veche - 1935Oborul – 1935 (vazut din Turnul Halelor)O data inaugurate Halele la finalul lui 1935, batranul obor ploiestean avea sa dispara. Tarabele si maghernitele aveau sa fie demolate, iar in locul lor sa fie amenajat parcul existent si azi. In schimb, oborul s-a mutat la bariera Bucovului, unde este si azi.Demolarea oborului ploiestean (1935)Demolarea tarabelorIn perioada comunista, in parc au fost plantati diferiti copaci (in special conifere) care, daca la inceput erau insesizabili, azi strica perspectiva asupra monumentalelor Hale din oras.Spatiul oborului - 1954Vedere din clopotnita catedralei, la inceputul anilor 50Halele Centrale - 1975Parcul in 1975O noua insertie avea sa apara in 1980 cand, in centrul parcului, a fost amplasat bustul lui Constantin Dobrogeanu Gherea, figura reprezentativa a socialismului romanesc de la inceputul secolului XX. Statuia lui Constantin Dobrogeanu Gherea(Parere strict personala: bustul acesta se datoreaza poate in primul rand inclinatiilor politice ale lui C.D. Gherea si ale fiului sau, Alexandru Gherea (membru fondator al PCdR), avand un semnificativ rol propagandistic. Locul acela ar fi cel mai potrivit pentru o statuie a lui Toma T. Socolescu (zona fiind inconjurata de 3 cladiri monumentale ridicate dupa planurile arhitectului ploiestean). Repet, este o parere strict personala.)Oborul - 1934 - 2009Piatra cubica interbelica se vede si azi datorita gropilor in asfalt (mai ales in zona statiei de taxiuri)Astazi, spatiul vechiului obor este unul destul de linistit in comparatie cu tumultul de altadata. Parcul a fost bine gandit la vremea sa, dar azi ar merita poate o modernizare deoarece, in loc sa fie un loc care sa atraga, mai degraba este o zona ”moarta” pentru ploiesteni.Actualul parc din fata Halelor

Oborul Ploiestilor

10 thoughts on “Oborul Ploiestilor

  • February 14, 2010 at 8:27 am
    Permalink

    Foarte frumos.. :)
    Mai ales penultima poza…
    Si o parere personala: parcul e mult mai estetica decat adunatura de maghernite insalubre.

    Reply
  • February 14, 2010 at 11:34 am
    Permalink

    Felicitari pentru tot ceea ce ati reusit sa realizati! Mult succes in continuare! Candva v-am promis si eu ceva ilustrate. Din pacate :(.

    Reply
  • February 14, 2010 at 11:38 am
    Permalink

    Cipri, maghernitele acelea trebuiau sa dispara, iar parcul amenajat era foarte ok la vremea aceea. In opinia mea, parcul ar merita reamenajat si, cu aceasta ocazie, sa se puna in valoare si istoria acestui loc.

    Roxana,
    Nu stiu daca am reusit sa realizez inca ceva semnificativ, dar multumesc frumos pentru aprecieri! :)

    Reply
  • February 14, 2010 at 1:51 pm
    Permalink

    Si eu m-am gandit ca daca s-ar darama 7 etaje s-ar putea realiza un parc mare (s-asa ducem lipsa) sau pasaj pietonal reprezentativ pentru Ploiesti intre Hale, Catedrala si Palatul Culturii (ex. Justitiei) cu o parcare subterana anemajata. Sa vedem daca gasim sustinatori ai ideii….
    De asemenea sunt de parere ca intreaga zona a Halelor ar trebui regandita si blocurile de acolo (primele din Ploietsi…) renovate. Insa va mai curge multa apa pe Dambu pana se vor realiza toate acestea…

    Reply
  • February 14, 2010 at 2:54 pm
    Permalink

    Cu siguranta blocul 7 etaje este o prezenta nepotrivita in acel spatiu. Daca nu ma inseala memoria, la alegerile locale din 2008 era un candidat cu sanse la fotoliul de primar care promitea ca va demola acel imobil care mascheaza catedrala. Poate ca ar fi o idee buna, dar imposibil de realizat pe cai obisnuite (expropieri) din cauza costurilor. Dupa cum merg lucrurile, totul va veni de la sine, la viitorul cutremur (nu am niciun dubiu ca va model extrem de serios centrul orasului, asa cum il stim acum).

    Cat despre o parcare subterana – da, da, da! Si poate atunci s-or mai gandi sa mai reduca si numarul de treceri de pietoni de pe strada zola (de la coreco pana la primarie sunt 5!).

    Blocurile acelea nu sunt primele din Ploiesti. Nu sunt foarte sigur, dar cel mai vechi cred ca este cel cu farmacia Dona la parter, apoi ar fi cladirea Parvulescu (cea de caramida aparenta) realizata tot de Toma T. Socolescu. Blocurile dintre acestea 2 sunt de la finalul anilor 30, ca de altfel si cele de pe strada Erou Catalin Calin… Mai ”tinerel” ar fi cel de pe strada Unirii, colt cu Bibescu Voda, care a fost ridicat in 1934.

    Ca un fapt inedit: in 1934, in Ploiesti erau doar 13 cladiri de cel putin 3 etaje!

    Reply
  • July 25, 2010 at 9:31 pm
    Permalink

    corect, parcul e o zonă moartă şi aşa e demult. când eram copii i se spunea parcul foamea. ne era ruşine să trecem prin el şi să nu fim vazuţi de cineva. e păcat , mereu m-am gândit care e buba cu parcul ăsta. nu e intim, nu e cuprins de o centură de copaci, nu ştiu. văd rar oameni pe bănci, în general ţărani care se hodinesc, nu tineret nu căruţuri nu copii.

    Reply
  • February 20, 2013 at 8:22 am
    Permalink

    felicitari! cu adevarat frumos sa iti aduci aminte de Ploiestiul de odinioara. Desi pare aiurea ce zic, mi se parea mai frumos atunci, modernizarea ar fi putut aduce admiratie..ceva nu este pus cum trebuie sau lipsesc oamenii de atunci cu educatia lor? lipsesc multe ceea ce azi consideram pierdut?

    Reply
  • March 24, 2016 at 9:33 am
    Permalink

    Felicitari pt articol ! E foarte interesant . Ati putea sa-mi spuneti cand s-a construit blocul ,,7 etaje” ?

    Reply
  • May 29, 2016 at 12:37 pm
    Permalink

    excelent articolul dacă ne putem închipui transformările de-a lungul unui secol, ce a fost cândva (în ceea ce privește igiena), ce a devenit cel puțin în anii 70 când era la fel ca acum

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>