Banca Creditul Prahovei

Cladirea ”Banca Creditul Prahovei” se afla la intersectia bulevardului Republicii (Calea Campinii / Regele Ferdinand) cu strada Take Ionescu (fosta Doftana) si este una din putinele cladiri vechi care mai exista in centrul orasului. Istoria sa nu se lasa usor descoperita, dar poate fi cel putin schitata.

Cladirea fotografiata in 1927. Birjele inca erau atunci cel mai comun mijloc de transport in oras…

Imobilul este o dovada a dezvoltarii si a modernizarii regatului Romaniei după Marea Unire. Constructia a inceput probabil in primii ani ai perioade interbelice, fiind finalizata in 1926. Interesant este ca strada Take Ionescu nu exista cu 10 ani inainte si pentru a se ajunge de la biserica Sfintii Imparati in Piata Unirii, existau doua variante: ori pe strada Marasesti (astazi infundata prin constructia blocului cu cinema Patria la parter), ori pe strada Cuza Voda (prin spatele Hotelului Central si se iesea pe portiunea aflata azi intre Omnia si hotel).

Imobilul, latura dinspre bulevard, vazut in 1926….

… si in 2010.

Arhitectul ales a fost Toma T. Socolescu, el realizand un imobil in stilul pe care l-a practicat si l-a sustinut toata viata – neobrancovenesc. In jur existau numai cladiri cu parter plus un etaj, fata de care noul imobil (parter + 3 etaje + mansarda) crea o imagine disproportionata. Totusi, constructia realizata de Socolescu anticipa dezvoltarea din anii urmatori.

Latura sudic-estica a cladirii. Asa se vedea venind de pe Bulevardul Independentei, spre Piata Unirii

Fara indoiala, cladirea era una dintre cele mai moderne din oras. Asa cum se vede din planul parterului, arhitectul a repartizat foarte ingenios spatiul avut la dispozitie.

Intrarea era pe colt, iar holul dinauntru era trilobat; in spate exista o camera de telefoane (judecand dupa asezare, posibil rezervate functionarilor bancii).

 Scara exista si azi, este in partea dreapta a holului

Un detaliu interesant apare pe fatada dinspre piata, unde arhitectul crease spatiu pentru o pravalie (in perioada interbelica functiona o frizerie) – astazi, magazinul nu mai exista, iar in locul intrarii se afla un bancomat.

Primul beneficiar al cladirii (din banii caruia s-a ridicat aceasta cladire) a fost Banca ”Creditul Prahovei”. Chiar si astazi deasupra intrarii se vad initialele BCP suprapuse (de curand, au fost vopsite intr-o culoare diferita de restul decoratiunilor, fiind puse astfel in valoare).

BCP – vizibil si astazi

Dar in 1911 aparuse in vechiul regat o noua institutie bancara numita simplu Banca Romaneasca. Dupa 1918, activitatea sa s-a dezvoltat intr-un ritm sustinut si in perioada interbelica s-a extins in toata tara, infiintand sucursale, iar cea de la Ploiesti a functionat in acest imobil.

Detalii de pe fatadaDin fericire, nicio bomba lansate de avioanele aliate in 1944 nu a lovit-o, insa toate geamurile au fost sparte de suflul exploziilor din centrul orasului (cateva bombe au cazut la cativa metri de cladire, pe spatiu verde unde astazi este bustul lui I. G. Duca).

Geam de la mansarda cladiriiDupa instaurarea comunismului, bancile au fost nationalizate si in acest imobil a functionat o sucursala a Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC).

Cladirea, devenita sucursala CEC, in – la vremea aceea – Piata I. V. Stalin

Toate cladirile adiacente imobilului ”Banca Creditul Prahovei” au fost demolate, constructia interbelica fiind incadratade blocuri realizate la finele anilor ‘50.

In anii ’80, destinatia cladirii s-a schimbat: la parter erau birourile Oficiului Judetean de Turism, iar etajele erau ocupate de procuratura.

Mansarda imobilului – latura dinspre bulevardDupa 1990, cladirea a revenit la functia sa initiala, aceea de sediu de banca. De cateva luni a intrat in renovare, pana acum fiind finalizat numai holul de la parter.

Batranul sediu al Bancii Creditul Prahovei a vazut si a trait multe de-a lungul existentei sale: demonstratii, cutremure, bombardamente si mai ales multe demolari care au avut loc in jurul sau.Alaturi de Hotelul Central de vis-a-vis, reprezinta un mic colt din orasul vechi.

Surse: revista Arhitectura (multumiri lui Armyuser)