Gara de Sud

IMG_1909

Cu toate ca astazi Gara de Sud reprezinta pentru ploiesteni o zona de evitat (din multe motive), in trecut situatia era complet schimbata. Cladirea garii a avut o semnificativa incarcatura istorica si culturala, prin evenimentele carora le-a fost martora in deceniile de existenta.In primii ani de domnie ai viitorului Rege Carol I nevoia de modernizare a Romaniei a adus in discutie realizarea de cai ferate. Primul drum de fier unea Bucurestii cu Giurgiu si a fost inaugurat in 1869. Totusi, era nevoie si de linie care faca legatura dintre capitala si Transilvania, iar aceasta cale ferata urma sa treaca si prin Ploiesti. Lucrarile pentru tronsonul Bucuresti – Ploiesti au fost finalizate in 1870, iar segmentul pana la granita de la Predeal (dincolo era teritoriu austro-ungar) in 1879. O data cu construirea noului mijloc de calatorie, s-a ridicat in Ploiesti si prima gara a orasului – Gara de Sud.

Untitled-1

Gara de Sud – 1872

Aspectul sau era unul simplist, fiind o constructie cu parter si etaj, decorata simplist, avand o prelungire a sa spre est. Constructia inceput in 1870, iar gara a fost inaugurata pe 13 septembrie 1872. Din timpul acestei cladiri exista expresia ”a o intoarce ca la Ploiesti”. Trenurile care veneau din capitala intrau in gara de sud a Ploiestilor, locomotiva trecea in capatul celalalt al garniturii, iar calatorii aveau senzatia ca se intorc in Bucuresti, dar de fapt trenul parcurgea cele cateva sute de metri de cale ferata de la intrarea in gara si abia apoi o cotea la dreapta spre munti (drumul din stanga era cel spre capitala). Practic, traseul care a dat nastere acestei replici era unul in forma de Y.

IMGP1331

Gara de Sud – 1877

Un moment deosebit de important pentru istoria Garii de Sud a fost ziua de 25 mai 1877, cand Tarul Rusiei Alexandru al II-lea a coborat pe peronul statiei din Ploiesti. Pentru cateva saptamani din primavara lui 1877, in timpul Razboiului de Independenta, Ploiestii au fost resedinta familiei imperiale rusesti care urmarea desfasurarea conflictului ruso-turc de la sud de Dunare. Ceremonia de primire a conducatorului de la Sankt Petersburg a fost una fastuoasa: o salva de tun a anuntat coborare Tarului pe peronul Garii de Sud (locul aproximativ de azi ar fi peronul 1). Alexandrul al II-lea a fost intampinat de oficialitatilor locale, de Mare duce Nicolae al Imperiului Tarist si de o garda formata din soldati bulgari. La iesirea din gara se aflau femeie romance in costum national care l-au intampinat pe Tar, care apoi s-a urcat in trasura care il astepta si a plecat, pe actuala strada Democratiei (pe atunci o artera nepavata) spre casa in care avea sa locuiasca (despre acest episod va fi un articol separat).

382_001

Primirea Tarului Alexandru al II-lea pe peronul Garii de Sud – gravura de epoca

Ploiestii vor continua sa fie unul din cele mai importante noduri feroviare din Vechiul Regat (statut pe care il vor pastra chiar si in interbelic), deoarece orice tren care pleca din Bucuresti si mergea spre Moldova sau spre Brasov, trecea din prin acest oras. Astfel, a aparut nevoia unei gari impozanta si mai incapatoare, iar intre 1892 – 1894 vechiul imobil i-a lasat locul unei constructii elegante si mult mai mare decat precedenta.

Gara de Sud - 1908 - 1

Fatada Garii de Sud – 1908

Gara de Sud - 1908

Gara de Sud – vazuta in 1908 dinspre liniile de cale ferata

Cladirea, lucrare a arhitectului N. Mihaescu, avea 2 corpuri principale, fiecare cu cupola si ceas pe fatada dinspre bulevard, unite printr-un corp de inaltime similara, iar prelungirile dinspre est si vest ale partilor principale aveau un singur nivel.

Gara de Sud - 23

Gara de Sud in a doua sa forma

Gara de Sud - 14

Gara de sud vazuta din trenul care sosea din Bucuresti…

Gara de Sud - 15

…si din cel care venea din Moldova

In aripa de vest a garii, aproximativ pe locul unde astazi este farmacia din statie, s-a aflat restaurantul inchiriat de Solomon Katz (mult mai cunoscut sub numele de Constantin Dobrogeanu Gherea), unul dintre teoreticienii socialismului in Romania (fiul sau, Alexandru Dobrogeanu Gherea va fi unul din membrii fondatori ai Partidului Comunist din Romania si va muri executat in URSS, in 1937 in timpul Marii Terori ordonata de Stalin). Se spunea ca Regele Carol I avea numai doua localuri de unde manca prajituri: Capsa si restaurantul lui Gherea din Gara de Sud.

Untitled-1 copy

Interiorul restaurantului Garii de Sud

IMG_0687

Placa de pe peronul 1 ce aminteste azi de Constantin Dobrogeanu Gherea si activitatea sa la Gara de Sud

Dupa 1918, importanta Garii de Sud va ramane una ridicata in sistemul feroviar din Romania Mare. Numai in 1926, prin aceasta statie au trecut peste 800.000 de calatori, adica de 11 ori populatia orasului la acea vreme! Un declin partial s-a inregistrat dupa 1934, cand s-a construit Gara de Vest, iar traficul spre Valea Prahovei a fost indreptat spre aceasta. In fata Garii de Sud existau statii de taxiuri – automobile sau birje.

Gara de Sud - 4

Gara de Sud la inceputul anilor 20…

Gara de Sud - 1925

…si la sosirea unui tren in statie (pe gara era vechea ortografie de sfarsit de secol XIX – ”PLOESCI”)

Momentul de final al acestei bijuterii arhitecturale a fost al Doilea Razboi Mondial. Pe 31 mai 1944, intre 9:25 si 11:05 avioanele anglo-americane au bombardat masiv orasul si, in special, calea ferata din Ploiesti, importanta prin prisma transportului petrolului pentru masina de razboi germana.

Gara de Sud - 1944 - 2

Vagoane distruse in statia Ploiesti Sud de bombele aliate – 1944

Pagubele inregistrate de cladire in urma bombardamentelor s-au ridicat la peste 200.000.000 lei, suma enorma in epoca. La pranz, cladirea era o ruina – corpul cu cupola din stanga (cum priveam dinspre Bulevard) era complet distrus, iar celalalt era grav afectat de suflul bombelor.

265754842_o copy

Gara de Sud dupa bombardament

Gara de sud - 1944 - MI

Gara de Sud distrusa de bombele anglo-americane (vazuta de pe peronul 1)

Dupa instaurarea autoritatilor pro-comuniste la Ploiesti, apare ideea mutarii garii (care urma sa fie reconstruita) din axul bulevardului. Desi initial reprezentantii CFR au fost de acord, acestia din urma revin asupra deciziei si sustin pastrarea viitoarei cladirii a Garii de Sud pe vechiul amplasament.

Gara de Sud - 9

Gara de Sud – recladita in anii comunismului

Lucrarile de reconstructie a Garii de Sud, in cea de-a 3a forma a sa vor incepe abia la finele anilor 50. Prima data s-a construit aripa de est, in 1957, apoi corpul central in 1958, iar partea de vest (cea dinspre autogara) intre 1959-1960. Stilul folosit este cel clasicist sovietic, cu coloane (se afla in interiorul holului din corpul central), aspectul fiind unul auster, sobru, mult diferit eleganta cladirii distrusa la bombardament. Arhitectii acestei noi constructii au fost Titu Elian si N. Georgescu.

Reconstructia Garii

Rosu – 1957; Albastru – 1958; Verde – 1959-1960

Gara de Sud - 5

Gara de Sud in anii comunismului (in fundal se observa fosta Rafinarie Astra)

Dupa 2005, gara a trecut printr-un proces de modernizare, cand s-au montat termopane, a fost varuita din nou si s-a pus o gresie noua. Totusi, peroanele 2-7 au fost neglijate, pe motiv ca nu mai sunt bani.

IMG_1914

Termopane la Gara de Sud

Ramane intrebare: ce a mai ramas din vechea gara? Surprinzator, mai sunt urme ale vremurilor trecute spatiul statiei de cale ferata din sudul orasului. Intre peronul 3 si 4, la capatul dinspre vest (cel din dreapta) se afla o instalatie ruginita – o pompa de apa. Aceasta a aparut undeva intre 1909 – 1919 si a rezistat pana astazi, partial in aspectul sau original.

Gara de Sud - 19

Pompa de apa surprinsa in 1925

IMG_1953

Pompa de apa – 2011

De asemenea, peroanele 2-7 sunt in linii mari cele originale construite undeva intre 1919 – 1923. Singurele modificari sunt camerele (folosite ca bodegi sau birouri ale personalului garii) realizate prin zidirea spatiului dintre 2 perechi de stalpi.

Gara de Sud - 24

Peroanele 2-3 (in partea dreapta) la mijlocul perioadei interbelice

IMG_1955

Si in prezent (2011)

Intr-adevar, in prezent la Gara de Sud din Ploiesti nu mai suna tunul ca mai 1877, ci se aud numai injuraturile pentru fiecare intarziere de tren. Nu mai exista elegantul restaurant al lui Gherea, ci cateva fast-food-uri. Rafinamentul vechilor calatori de altadata a lasat locul marlaniei si mizeriei de astazi. Totusi, memoria unui loc deosebit pentru istoria orasului ar trebui sa ramana, amintind ca Ploiestii au fost candva o urbe cu adevarat frumoasa.

IMG_1954

Surse: art-historia, Alin Tomozei – Romanta unei Gari Apuse, MIonulescu

Gara de Sud

22 thoughts on “Gara de Sud

  • March 7, 2011 at 9:07 am
    Permalink

    Excelent, bine documentat si ilustrat…adaug un amanunt mai putin cunoscut : W.H.Lindley in primul plan de sistematizare a Ploiestilor din 1904, propunea un pasaj pe sub Gara de sud, care sa uneasca Bulevardul Independentei cu o viitoare strada ce urma a fi deschisa intre strazile Ghighiului si Regina Maria (actualele strazi Rezervoarelor si Industriei) pana in bariera Bucuresti, unde sa faca legatura cu soseaua Ploiesti-Bucuresti.

    Reply
  • March 7, 2011 at 9:08 am
    Permalink

    In sfarsit, am aflat de unde vine expresia ''a o intoarce ca la Ploiesti'' !:) Multumesc !

    Daca nu gresesc, restaurantul lui C.D.Gherea era preferatul lui Caragiale, unele schite ale lui au fost inspirate din atmosfera si discutiile de acolo…

    Reply
  • March 7, 2011 at 12:03 pm
    Permalink

    Foarte interesant articolul, poate imi puteti spune si de unde vine vorba "la Ploiesti poti sa te Pitesti dar la Pitesti nu poti sa te Ploiesti"

    Reply
  • March 7, 2011 at 12:14 pm
    Permalink

    muzeul virtual al apei ploiesti – multumesc mult! Mi-ati anticipat unul din articolele viitoare :) Totusi, nu stiam ca aceasta propunere aparuse inca din 1904… PS: unde poate fi gasit planul de sistematizare al lui Lindley?

    b.d. – Nu gresesti deloc. Caragiale era unul din clientii fideli ai restaurantului

    marius – asta chiar nu stiu. Probabil e doar un joc de cuvinte aparut din mandria de ploiestean 😀

    Reply
  • March 7, 2011 at 2:58 pm
    Permalink

    Pompa de apa, desi acum nu functioneaza, nu are doar un rol decorativ, sau este doar o frumoasa amintire pentru nostalgici, ar trebui sa fie functionala din punct de vedere strategic, sau pentru necesitatile I.S.U.: in caz de (Doamne fereste !), cutremur, razboi sau alte situatii de urgenta, locomotivele cu abur se repun in functiune si sunt alimentate cu apa din aceste surse. Sunt diverse depouri in tara unde acele locomotive ar trebui sa fie in perfecta stare de functioare. Imi permiteti sa-i dau eu un raspuns lui Marius: calamburul cu Ploiesti si Pitesti, poate avea ca autor pe cel ce a spus si "Porcul rama, dar rama nu porc". Multumesc !

    Reply
  • March 8, 2011 at 10:23 am
    Permalink

    Nu doar Caragiale il vizita frecvent la Ploiesti pe “fratele Costica” – Gherea, ci si alti scriitori prieteni – Vlahuta, Delavrancea etc. Alti scriitori, chiar daca nu erau apropiati ai “restauratorului” de la Gara de Sud, ii apreciau bucatele, inclusive Titu Maiorescu, cel cu care Gherea purtase o polemica renumita in epoca. Hasdeu lansase butada ca sarmalele lui Gherea “sunt mai presus de orice critica”.
    Dar Gherea avea sumedenie de clienti fideli. Victor Bilciurescu povesteste in cartea “Bucuresti si bucuresteni de ieri si de azi” despre “un original, nefericitul capitan Gurita, o mare fagaduinta a armatei mort in imprejurari atat de dramatice. Acest capitan lua trenul spre Ploiesti, cobora in gara, lua o salata de icre, vestita la restaurantul garii Ploiesti, specialitatea Gherea, si se inapoia la Bucuresti, ceea ce facea ca cheltuia aproape 11 lei la clasa I dus si intors, ca sa manace intre doua trenuri o salata de icre”

    Reply
  • March 8, 2011 at 4:28 pm
    Permalink

    Eu am cateva copii format A4 al unui plan al orasului asa cum il gandea Lindley, de la arh. Anca Poli. E posibil sa aiba si arh. Simona Valcu. In mod cert trebuie sa fie si la D.G.U.A.T. Tot acolo (pe acesta chiar l-am vazut!) este si planul orasului la 1904. Sunt de fapt mai multe planuri (A 2?) caserate pe zinc. Sper sa aveti succes !

    Reply
  • March 10, 2011 at 10:20 am
    Permalink

    Superba cladire, foarte bun articol si sarman oras mutilat. Actuala gara nu este urata, dar nu are stralucirea celei bombardate. Am trecut prin Ploiesti in toamna anului trecut si l-am simtit ca pe un oras dezmembrat, drept o suma de cartiere, in loc de un tot unitar.
    Doua lucruri se pot spune:
    1. Ar fi util sa speram ca vreodata vechea gara are sa fie reconstruita? (drept reparatie istorica fata de oras)
    2. Romanii nu au coloana vertebrala, caci in Parcul Cismigiu din capitala exista un mic monument dedicat aviatorilor aliati ce si-au pierdut viata incercand sa bombardeze Bucurestiul si Valea Prahovei.

    Reply
  • March 10, 2011 at 6:55 pm
    Permalink

    Nu este urata nici noua gara comunista.

    Reply
  • March 13, 2011 at 11:50 am
    Permalink

    @Nini: Cert este că şi depoul Ploieşti deţine ceva aburoase, din care una sigur activă: 150.025(care apare în filmul "Orient expres" al lui Sergiu Nicolaescu şi alte filme de gen).

    @ Marivs: E drept că şi Gara de Sud în forma pe care o ştie toată lumea(generaţia post-60) are o frumuseţe a ei(spre deosebire de alte gări comuniste din ţară), dar mă îndoiesc în privinţa unei reconstrucţii în stilul în care era, cât despre faza că românii, în genere, n-au coloană vertebrală… Asta deja e clar, dacă am ajuns, de exemplu, să-l sfinţim pe Ştefan cel Mare, care a fost un Napoleon avant-la-lettre, nu mă mai miră faza cu monumentul aviatorilor aliaţi din Cişmigiu…

    Reply
  • March 13, 2011 at 10:12 pm
    Permalink

    Nini Hristodorescu – foarte interesante completari, multumesc!

    Marius – mie tot nu imi place gara. Am vazut-o de prea multe ori (si mai ales am simtit-o) in lunile de naveta, asa ca am o repulsie sincera fata de ea. Plus ca nu am deloc la suflet arhitectura neoclasică comunista.

    Ploiestii sunt din pacate ”torn apart”. Orasul vechi era o dezvoltare organica, un tot unitar, insa prin demolarile efectuate de regimul comunist si prin infuzia masiva de populatie (160.000 de oameni in 45 de ani!), esenta localitatii aproape ca a disparut.

    Cat despre caracterul romanilor, nu cred ca e locul potrivit pentru discutie aici. Nu cred ca rezolvam nimic daca ne tot auto-criticam si ne portretizam in cele mai sumbre nuante. Monumentul acela din Cismigiu (pe care il detest) este o necesitate a actualei conjuncturi politice, in care trebuie sa fim bine pusi cu licuriciul.

    Reply
  • April 9, 2011 at 8:54 pm
    Permalink

    Eu auzisem de o altă origine a expresiei "O întorci ca la Ploieşti". Carol I traversa oraşul cu trăsura pentru a merge în Gara de Vest sau pentru că nu exista linia spre Sinaia. La un momendat un grup de ploeieştieni nemulţumiţi de faptul că regele nu şi-a ţinut promisiunile faţă de ploieşti l-au huiduit (unii dintre ei poate erau republicani). După acest incident a fost construită linia ferată şi a apărut expresia.

    Reply
  • April 9, 2011 at 9:06 pm
    Permalink

    Zemun, nu e adevarata. Gara de Vest a fost construita in 1934, iar Carol I murise in 1914.

    Reply
  • May 25, 2011 at 2:12 pm
    Permalink

    poate mi se pare mie, dar pare ca si garduletul dintre linii a ramas neschimbat?! mai e o pompa de apa ceva mai spre vest, inspre podul de lemn, la fel de "bine" pastrata.

    foarte frumos site, il citesc cu mare placere mereu.

    Reply
  • June 18, 2011 at 7:34 pm
    Permalink

    Stefan, cred ca ai dreptate! Totusi, in unele zone, gardul vechi ori a fost peticit cu materiale noi, ori a fost lasat lipsa, ca sa treaca oamenii mai usor (si mai periculos) pe alt peron…

    Reply
  • November 18, 2011 at 4:57 pm
    Permalink

    MIHAI,CRED CA AI DREPTATE!TOTUSI,IN UNELE ZONE,GARDUL VECHI ORI A FOST PETICIT CU MATERIALE NOI, ORI A FOST LASAT LIPSA,CA SA TREACA OAMENII MAI USOR(SI MAI PERICULOS)PE ALT PERON…

    Reply
  • September 28, 2013 at 2:26 pm
    Permalink

    Da, ar fi fost extraordinar daca ar fi ramas acelasi gard , dar nu e deloc asa. Am marit foarte mult cele doua fotografii vechi in care apare gardul si era cu stalpi cilindrici de cel putin 8 cm diametru in comparatie vizuala cu latimea sinei, pe cand cel nou are stalpi din profil patrat arcuiti sus infipti separat in dublu pus un coronament din acelasi profil care in fotografiile vechi nu apare. Este clar un gard nou probabil din anii 50-60 dupa stil si mai a;es plasa.

    Reply
  • February 4, 2014 at 3:50 pm
    Permalink

    ymi aminteshte de o gara veke din perioada 1873-1962 care a existat la brashov,cea mai frumoasa gara din orash construit vreodata

    Reply
  • Pingback: Câte gări au Ploieștii? | Republica Ploiesti

  • May 29, 2016 at 12:07 pm
    Permalink

    Sunt indragostit de gara noastra si de istoria ei

    Reply
  • Pingback: Tunelul subteran de la Gară | Republica Ploiesti

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>