Câte gări au Ploieștii?

„În sud sau în vest?” – acestea este întrebarea pe care ți-o va adresa orice ploieștean căruia îi spui că vii cu trenul în orașul său orice taximetrist căruia îi vei cere grăbit să te ducă „la gară”. Ploieștii sunt astăzi un oraș cu două gări foarte active prin care trece aproape orice tren care pleacă din capitală spre nord. Dacă merge spre Transilvania, pe Valea Prahovei, atunci musai va opri măcar un minut în Gara de Vest. Dacă o ia spre Moldova, atunci va coti mai devreme și va staționa în vechea Gară de Sud.

Însă pentru cei ce caută pentru prima dată un tren care să ajungă la Ploiești, opțiunile site-urilor care oferă informații feroviare par să îi deruteze. În ce gară ploieșteană să ajungă? În cea de sud? În cea de vest? Ba poate la cea de nord? Sau n-ar fi mai bine în Est ori la Triaj? „Dar câte gări aveți voi, acolo, la Ploiești?” ar întreba un necunoscător. Venind în ajutorul oricăruia dintre noi care și-a pus vreodată această întrebare am decis să prezentăm în câte gări ar putea „să-ntoarcă trenul” la Ploiești.

24_Gara de Sud fata

Prima, și cea mai veche, este Gara de Sud. Construită între 1870 – 1872, ca parte a legăturii dintre București și Brașov, aflat la acea vreme în Imperiul Austro-Ungar, gara a fost refăcută la finalul secolului al XIX-lea într-un stil clasic, de inspirație franceză. Clădirea a devenit faimoasă atât pentru restaurantul lui Gherea, renumit pentru calitatea mâncărurilor servite și a clientelei elitiste, dar și pentru expresia „a o întoarce ca la Ploiești”. Garniturile care veneau din capitală coteau dreapta și după câteva sute de metri opreau în gara de sud a orașului. Pentru a-și continua drumul spre munți, trenurile trebuiau să meargă înapoi cele câteva sute de metri până să o cotească din nou dreapta, spre nord. Astfel, mergând înapoi preț de câteva zeci de secunde, călătorii aveau senzația că se întorc la București.

Gara de Sud - 19

Distrusă de bombardamentele aliate din 1944, gara a fost reconstruită la finalul anilor `50, într-un stil mult mai sobru, adecvat noilor realități politice. Astăzi, Gara de Sud din Ploiești deservește traficul feroviar către regiunea estică.

265754842_o copy

Gara de Sud afectată de primele bombardamente ale lui 1944
Gara de Sud - 9

Gara actuală, reconstruită după război

A doua opțiune este Gara de Vest, construită în jurul anului 1930 pentru a fluidiza traficul către Transilvania. Odată cu apariția sa, trenurile care mergeau spre Brașov nu mai făceau ocolul până în Gara de Sud, ci opreau direct în stația aflată pe ruta cea mai scurtă. Problema la acea vreme era că noua gară se afla la marginea orașului, departe de centru. În preajma sa era o zonă liberă, cele mai apropiate case fiind la câteva sute de metri. Mult mai aproape erau însă rezervoarele rafinăriei Columbia ale căror urme se mai ghicesc și astăzi. Nu este de mirare că, în 1931, un ziarist local afirma că „una din acele isprăvi trăznite cu leoca e înființarea la Ploești a gărei de vest. O gară în largul câmpului unde a înțărcat dracul copiii. În loc de vre un folos s-a creiat mari greutăți cetățenilor care călătoresc cu trenurile speciale pe linia București – Predeal. În afară de aceasta, afacerile comerciale ce se făceau în gara de Sud au fost complect paralizate. (…) Pacostea aceasta, gara de Vest, trebuie să dispară”.

Gara Ploiesti Vest - 193x

Gara de Vest – anii 30

Ei bine, nu a dispărut. Ba chiar a fost locul unde s-a oprit delegația română venită de la Conferința de Pace de la Paris, din 1946, pentru a le vorbi ploieștenilor despre situația României după cel de-al Doilea Război Mondial.

050a3458cbbcc333c58cfd7847834972ffe

Gh. Tătărăscu vorbind în fața ploieștenilor veniți la Gara de Vest să primească delegația românească (21 septembrie 1946). În spatele politicianului liberal stau liderul comunist Gheorghe Gheorghiu Dej (cu țigara în mâna dreaptă) și socialistul devenit comunist Ștefan Voitec (cu mustață și barbă). Sursă: Fototeca online a comunismului românesc, cota FA050

În perioada comunistă, Gara de Vest a fost mărită prin adăugarea unei săli de așteptare și prin lărgirea etajului pe toată suprafața clădirii.

38_big

Gara de Vest în prezent

A treia ar fi Gara de Nord, construită între 1904 – 1908 împreună cu linia feroviară care lega Ploieștii de Vălenii de Munte și de zona nord-estică a județului. Clădirea a fost lărgită în perioada interbelică și, din fericire, a scăpat de bombardamentele din 1941 – 1944, precum și de cutremure. Astăzi poate fi admirată în forma sa de la sfârșitul anilor `30, însă poziția sa în spațiul urban ploieștean o izolează și, astfel, puțină lume o (mai) cunoaște. Această uitare a fost accentuată și de scăderea considerabilă a traficului feroviar prin Gara de Nord.

Gara de Nord - 3

Gara de Nord – forma sa inițială
Gara de Nord - azi - 2

Gara de Nord în prezent

A patra opțiune este Halta Ploiești Est (denumirea oficială fiind „Ploiești Est Post Nr. 1”), care leagă Gara de Nord de cea de Sud, ocolind însă ruta aglomerată către Transilvania. De asemenea, Halta de Est se află în imediata apropiere a cartierului Mihai Bravu, însă este despărțită de acesta prin cimitirul omonim.

Screenshot 2015-07-21 07.48.28

Halta Ploiești Est

Cu toate că principalele gări de călători sunt în celelalte trei puncte cardinale, estul are nu una, ci două gări! Așadar a cincea gară a Ploieștiului este cea numită chiar „Ploiești Est”. Gara se află pe strada Titan și a apărut din nevoia de a deservi Rafinăria Româno-Americană, actuala LukOil.

Gara Ploiesti Est-003

Gara Ploiesti Est-002

Sursă: Forum Transira

Screenshot 2015-07-21 10.36

Zona de est a orașului Ploiești. Săgeata neagră indică Halta Ploiești Est și săgeată albă Gara de Est

Cum traficul feroviar al Ploieștilor a fost unul dintre cele mai intense din țară, în prima parte a secolului al XX-lea a apărut nevoia unui triaj care să fluidizeze atât traficul de persoane și cel industrial, cât și să ușureze circulația garniturilor care merg spre Moldova sau spre Transilvania. Astfel, a șasea gară ploieșteană este Ploiești Triaj, având 31 de linii secundare pot fi utilizate pentru descompunerea trenurilor și regruparea vagoanelor. Multe trenuri regio de călători (vechile „personale”) staționează în Ploiești Triaj înainte de a opri în Gara de Sud ori de Vest. În zilele senine, stația Ploiești Triaj oferă una dintre cele mai interesante panorame ale orașului și ale munților, dând senzația că Ploieștii se află foarte aproape de Bucegi.

Screenshot 2015-07-21 10

Ploiești Triaj – în prezent. Gara este prima clădire din dreapta

IMG_0918

Ploiești Triaj după primele patru bombardamente aliate din primăvara lui 1944
IMG_0928

Ploiești Triaj după primele patru bombardamente aliate din primăvara lui 1944

Și credeați că lista se încheie? Nicidecum, Ploieștii au de fapte șapte gări! A șaptea este Gara de Vest – Nord (sau „Ploiești Crâng”), pe care am lăsat-o la final tocmai pentru că este – poate – cea mai puțin cunoscută. Se află pe strada Depozitelor, este mai greu accesibilă și nu este deschisă traficului de călători. Partea mai interesantă este că această gară a apărut în anii `30, având probabil rolul de a fi poarta feroviară către Transilvania pentru rafinăriile și fabricile din nordul orașului (la acea vreme funcționau în apropiere o fabrică de ceramică și una de cabluri, precum și altele mai mici).

METADATA-/scanq/scantofile0237.tif

„Gara de Vest – N” reprezentată pe o hartă din 1938 a orașului Ploiești. Strada Dumbrava Roșie se numește astăzi strada Malu Roșu.

Screenshot 2015-07-21 11.22

Săgeata neagră indică poziția aproximativă a Gării de Vest – N în orașul actual. În dreapta se vede Șoseaua Vestului

Chiar dacă în prezent traficul feroviar nu mai are aceeași importantă ca în urmă cu o jumătate de veac sau chiar cu un secol în urmă, gările reprezintă repere ale orașului și ale istoriei sale. Unele dintre ele își păstrează aspectul original, altele au suferit modificări de-a lungul timpului. Însă faptul că un oraș de dimensiunea Ploieștilor a avut (ori încă mai are) șapte gări reprezintă o dovadă a importanței sale în sistemul de transport feroviar românesc, precum și o mărturie a puterii sale economice și industriale din alte timpuri.

Câte gări au Ploieștii?

21 thoughts on “Câte gări au Ploieștii?

  • July 21, 2015 at 11:03 am
    Permalink

    As usual, excelent si instructiv articol despre Patria Noastra muma, Republica Ploiesti. Eram sigur de cele 5 gari, N,S,V Halta E si Triaj dar nu de celelate doua bine indicate pe harta.

    Reply
  • July 21, 2015 at 12:42 pm
    Permalink

    MI-A PLACUT MULT ACEST ARTICOL. EU AM COPILARIT NU DEPARTE DE GARA DE SUD CARE AVEA UN ROL IMPORTANT IN VIATA CARTIERULUI. PE ACOLO NE INTORCEAM ACASA DE LA BUCURESTI SAU DE LA MARE, SAU PLECAM, VARA, LA MUNTE. PRIN GARA DE SUD VENEAU LAPTAREASA SI OLTEANUL CU IAURT IN COBILITE. TOT PE ACOLO VENEAU SI PLECAU MICROBISTII DIN ALTE ORASE, CIND ERA CITE UN MECI MAI IMPORTANT.UN PRIETEN DE-AL PARINTILOR, BUCURESTEAN, DE FIECARE DATA CIND NE VIZITA, ADUCEA UN CARTON CU AMANDINE SI SAVARINE MINUNATE, DE LA RESTAURANTUL GARII. DE CELELALTE GARI, NICI N-AM AUZIT, IN AFARA DE GARA DE VEST, PRIN CARE M-AM INTORS DE LA SINAIA, INTR-O NOAPTE, IN 1964. MULTUMESC PENTRU ACEST ARTICOL CARE MI-A ARATAT LUCRURI NE STIUTE DE MINE, IN ORASUL COPILARIEI!

    Reply
  • July 21, 2015 at 1:27 pm
    Permalink

    Bine documentat articolul. Uite ca habar nu aveam ca Ploiestiul are 7 gari. Ultima gara prezentata e la nici un km de zona unde locuiesc eu. Si cu toate astea nu stiam de existenta ei. Dar e posibil sa ma fi aflat la un moment dat pe peronul ei fara ca sa imi dau seama ca sunt intr-o gara. Asta daca am ajuns pe acolo cand eram copil…

    Reply
  • July 21, 2015 at 3:46 pm
    Permalink

    Din câte ştiu Gara de Vest-Nord deservea cu precadere rafinăria Xenia, de acolo şi numele zonei.

    Reply
  • July 21, 2015 at 8:43 pm
    Permalink

    Sa mentionam si faptul ca Ploiestiul a avut o centura feroviara ce facea legatura intre Gara de Nord si Gara de Vest prin gara de NV. Calea ferata trecand pe langa depoul de tramvaie (inca mai exista linia in acel loc) peste actualul supermarket XXL pana la intersectia de la Nord. In timpul celui de al doilea razboi mondial pe aceasta centura circula o garnitura de platforme ce contineau baterii de antiaeriana.

    Reply
    • July 27, 2015 at 6:57 pm
      Permalink

      Da,trenul era german…Deasemenea tot ei au construit Soseaua de centura,sa deplaseze rapid bateriile antiaeriene….L.

      Reply
  • July 22, 2015 at 5:11 am
    Permalink

    Există și Gara Ghighiu. Gară în care funcționează o instalație pentru spălarea vagoanelor cisternă.

    Reply
    • July 22, 2015 at 11:52 am
      Permalink

      Aveți dreptate. Am încercat să subscriu categoriei de gări ploieștene toate gările aflate în proximitatea locuitorilor (iar triajul este asumat ca anticameră a gărilor de sud respectiv de vest).

      Reply
  • July 22, 2015 at 7:57 am
    Permalink

    Cîteva precizări și date cît se poate de exacte “în ordinea numerelor de pe tricou”:

    – Halta de Est:
    Înființată prin 1948 cu numele “Dacia”, redenumită apoi “Ploiești Nord-Est” pînă în 1966 cînd a revenit la vechiul nume(provenit de la o fabrică din zonă), ca în 1974 să primească definitiv numele Ploiești Est Post 1.

    – Gara de Est:
    Existentă în anii ’30 cu numele “Teleajen” – nume folosit până-n 1966 cînd a fost redenumită definitiv ca “Ploiești Est”.

    – Gara de Vest-Nord:

    Înființată între 1943-1947 cu numele “Ploiești Nord-Vest” pentru fabricile din zonă(fabrica de ceramică, fabrica de cabluri “Anglia” devenită apoi “Cablul Românesc”, rafinăria Xenia).
    Ruta în cauză – “Ploiești Nord – Vornicu Mărgineanu(stație redenumită apoi ca I.L. Caragiale)” – nu prea era deservită de trenuri de călători pînă prin 1947 cînd s-a făcut joncțiunea spre Târgoviște(încă sub tutela “CFPV”).
    De asemeni, mai exista o haltă(cred; nu era precizat nimic de genul în mersurile vremii!!) “Bariera Câmpinei”(situată la aproximativ un km de gara Crâng, probabil prin zona fabricii de ceramică).
    Între 1949-1952, oprirea “Bariera Câmpinei” avea să dispară, iar stația Ploiești Nord-Vest avea să fie redenumită definitiv ca “Ploiești Crâng”.
    În 1961, însă, ruta Ploiești Nord – Ploiești Crâng va fi desființată(cu excepția segmentului ) o dată cu extinderea orașului și apariția cartierului Ploiești Nord. Trenurile de călători pentru Târgoviște vor folosi de-atunci racordul Ploiești Vest – Crângul lui Bot.

    Reply
    • July 22, 2015 at 11:56 am
      Permalink

      Mulțumesc, Marius, pentru informații.

      Referitor la Gara de Vest-Nord (Crâng). Gara apare pe harta din 1938, deci exista la acel moment. Interesant este că pe hartă se prevedea crearea unei artere directe, stradă care nici astăzi nu există :).

      Cât despre o gară în Bariera Câmpinii, eu nu am găsit-o pe hartă și nici vreo altă mențiune a unei asemenea gări. Este posibil însă să fi existat o oprire pentru industria din zonă.

      Reply
  • July 22, 2015 at 11:32 am
    Permalink

    Gara de N-V este de fapt gara “Crang”!
    Frumos articolul, dar e bine sa completati.
    Tot inainte!

    Reply
  • July 22, 2015 at 12:03 pm
    Permalink

    Ceea ce nu stie lumea si vad ca nici voi nu ati scris in articol este faptul ca Gara de Sud este compusa din 2 gari. Una este gara pe care o stie toata lumea, cealalta este o gara micuta din care mai exista doar un peron. Este amplasata aproape de podul de lemn si este paralela cu fosta strada Industriilor actuala Marin Mehedinteanu. La inceputul secolului XX si pana spre sfarsitul anilor ’70 acea micuta gara a functionat pentru a prelua fluxul de marfuri dinspre / catre Rafinaria Astra, Rulmenti Grei, Fabrica de Sticla etc. In ziua de azi acel peron este inchis cu gard si transformat in spatiu de depozitare.

    Reply
    • July 22, 2015 at 2:40 pm
      Permalink

      Eu m-am limitat la gările care se află în proximitatea locuințelor și care au fost considerate sau sunt considerate gări de sine stătătoare.

      Platforma Rafinăriei Astra de la Gara de Sud a fost fotografiată în 1939 – 1940 de către un reporter american (posibil Margaret Bourke – White).

      Reply
  • August 11, 2015 at 8:10 pm
    Permalink

    Ploiestii sunt astazi un oras cu doua gari foarte active prin care trece aproape orice tren care pleaca din capitala spre nord. Daca merge spre Transilvania, pe Valea Prahovei, atunci musai va opri macar un minut in Gara de Vest.

    Reply
  • Pingback: Partea BUNĂ a Ploieștiului- 16 lucruri interesante care fac Ploieștiul unic și pe care ar trebui să le știi dacă ești ploieștean – Crește și călătorește

  • February 19, 2016 at 1:59 pm
    Permalink

    Multumesc pentru aceste .. daruri.. !!!

    Reply
  • October 1, 2016 at 7:45 am
    Permalink

    Din intamplare mi-a cazut in mana, un Mers al Trenurilor din 1962.
    La acea data, circula un tren Pliesti -Targoviste, insa nu avea ruta de acum (de la Ploiesti Sud prin Ploiesti Vest). Ci era Ploiesti Sud – Dacia (actual Ploiesti Est Post 1) – Ploiesti Nord – Ploiesti Cring (gara in discutie) si parasea Ploiestiul spre Targoviste dupa ce traversa podul de cale ferata existent si azi, peste soseaua Ploiesti – Targoviste (la iesire spre Bariera Vestului), folosind o linie acum dezafectata, care ocoleste Coca Cola, si traverseaza alt pod de cale ferata peste calea ferata Ploiesti Vest – Campina, luand ruta actuala care vine de la Gara de Vest.
    Prin urmare, aceasta gara, Ploiesti Crang, a fost si gara de calatori.
    Linia Ploiesti Crang a existat fizic 8dara fara trafic) pana la reparatia liniilor de tramvai (undeva prin anii ’90), cand a fost sectionata, si apoi a fostului Mall Interex, care a sectionat definitiv linia.
    Imi amintesc ca am vazut in 1968 sau 1969, ultimul tren marfar pe aceasta ruta. Locuiam pe Strada Nordului, chiar peste drum de fostul Interex.
    Pacat ca aceasta linie a fost distrusa.
    Ar fi fost util un tren urban care sa circule pe inelul de cale ferata al Ploiestiului, cu posibilitatea de a face conexiunea intre toate garile. Multi calatori ar fi scutit timp si ar fi castigat eficienta in transport, in special cei din comunele limitrofe Ploiestiului.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>