Partea I se poate citi aici.
Actuala strada Nicolae Iorga a aparut in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, o data cu trasarea Bulevardului Independentei si construirea Scolii Normal de Fete, actualul CN ”Jean Monet”. Prima sa denumire era Carmen Silva (pseudonimul literar al M.S. Regina Elisabeta), iar apoi, pentru o scurta vreme, si-a schimbat numele in strada Ghetariei.
Carmen Silva / Friderich Engels / Nicolae IorgaVenirea comunistilor la putere a adus cu sine o noua modificare, artera ajungand sa poarte numele lui Friderich Engels, co-fondatorul marxismului. Dupa 1990, strada a capatat al 4lea nume al sau, cel al istoricului Nicolae Iorga.Karl MarxDaca a fost Engels, atunci trebuie sa fie si Marx. Iar regimul comunist a avut ”grija” sa aleaga o artera pe masura: strada BunaVestire (numele initial era Calea Buna Vestire, dupa numele bisericii din zona). Initial, strada pleca din spatele casei Iordache Cantacuzino si mergea pana la iesirea din S-E a orasului. Ioan Filiu / PhiliuIn primele decenii ale secolului XX, strada a fost sectionata: de la casa Iordache Cantacuzino cam pana la curtea actualului muzeu al petrolului se numea Ioan Filiu, in cinstea primarului care a realizat Bulevardul Independentei; in continuare se numea Buna Vestire, pana la biserica omonima, iar de acolo purta numele de Gheorghe Constantinescu. Acesta din urma, alaturi de sotia sa, au construit si au donat orasului spitalul de pe strada Buna Vestire, cunoscut de ploiesteni drept ”fosta maternitate”. Azi, fosta sectiune Filiu se numeste dr. Bagdazar, iar in rest a ramas numele de Buna Vestire. Actuala strada Barbu Delavrancea (denumire recenta, deoarece Calea Rudului s-a numit Barbu Delavrancea intre cele doua razboaie mondiale – mare incurcatura, stiu), s-a numit initial Lunei, ca mai apoi, in interbelic, sa poarte numele lui Ion Romanescu, unul dintre primii profesori de limba romana din Ploiesti. Regimul comunist i-a rezervat insa un nume ”important”: 7 noiembrie, data la care in 1917 triumfa revolutia bolsevica (sau mai bine spus, abia atunci incepea adevarata revolutie…). O poveste foarte interesanta o are insa strada C.T. Grigorescu, aflata in centrul orasului si care isi pastreaza si azi casele vechi de un secol. In unele intervale temporare, strada a purtat si numele de Brigadieri, N. Drossescu sau Libertatii. Este una din (foarte) putinele strazi cu nume de politicieni non-comunisti si care si-a pastrat denumirea intre 1945 – 1989. C.T. Grigorescu (sus) a fost un politician liberal, primar la Ploiestilor si unul dintre cei care au ridicat Statuia Libertatii din oras. Pare destul de bizar ca in plin stalinism, in centrul orasului sa existe o strada cu numele unui liberal. Totusi, explicatia este simpla: a fost un liberal stangist care a creat o aripa dizidenta a PNL-ului. Partea si mai interesanta apare in perioada comunista, cand o mica portiune din strada este redenumita Kutuzov. Mihail KutuzovPrintul Mihail Kutuzov este un erou al natiunii ruse deoarece l-a infrant pe Napoleon atunci acesta din urma a invadat Rusia. Insa acest Kutuzov are si o legatura cu romanii: raspunzand boierilor moldoveni care se plangeau de abuzurile armatelor rusesti, printul Kutuzov a raspuns sec, referindu-se la populatia romaneasca: „li se vor lasa ochii spre a plange”. Si respectivul are strada taman in buricul orasului, chiar si dupa 90!(va continua)
Dictionar stradal (II)
Hei. salut.In sfarsit am aflat unde era asa-numita strada "Drossescu/Drosescu".Tu spui ca mai exista(sub numele de C. T. Grigorescu), insa in articolul despre Toma T. Socolescu de pe wikipedia este mentionat faptul ca a disparut,impreuna ,probabil, cu vila Z. Leon pe care a proiectat'o:http://en.wikipedia.org/wiki/Toma_T._Socolescu#Other_achievements.
Stii ceva despre asta?Mersi
Salut 🙂
95% vila a disparut. Nu stiu nimic despre ea, nici macar unde exact s-a aflat. Probabil a fost bombardata.
Cat despre strada, sigur-sigur o portiune a strazii C.T.Grigorescu (nu stiu care dintre ele) a purtat denumirea de N. Drossescu / Drosescu. Pe planurile orasului nu am reusit sa inteleg scrisul, ca sa vad exact unde a fost strada. Cand aflu, o sa fac un update 🙂
Vila nu mai e(a picat din plin o bomba pe ea), dar in locul ei s-a ridicat alta vila, care pastreaza gardul si o parte din ziduri. Vila noua gaseste pe C.T. Grigorescu,la nr 13.
Cristian Juravle
Cu putin efort va pot da mai multe detalii despre vila.
Juravle Cristian
Cu putin efort va pot da mai multe detalii despre vila.
Juravle Cristian
Domnule Juravle Cristian – M-ar interesa tare mult sa aflu mai multe despre acea cladire, mai ales ca a fost ridicata dupa planurile lui Toma T Socolescu. Intre timp am reusit sa intru in posesia unor fotografii in care se vede si casa Drossescu.
Putem vorbi pe e-mail, adresa mea este la pagina de contact.
Treaba este in felul urmator, m-am apucat de o vasta documentare despre perioada antebelica şi cea interbelica, avand diverse legaturi cu persoane de atunci. Pe langa asta, am sa fac o serie de picturi cu orasul vechi si m-ar interesa o eventuala colaborare. Vom vorbi mai multe pe privat, (legat si de sursele mele de documentare..). Am sa va dau un mail. T. T Socolescu a proiectat vila in cauza, am impresia ca a fost prezentata in revista Arhitectura, chiar si in cartea sa despre arhitectura Ploestilor..putem face o vizita la Arhive, intr-o zi.. Acum in locul vilei este casa de la nr. 13, fix langa MonCher.
Juravle Cristian
Astept mailul dvs 🙂
In 2009 abia incepusem colaborarea pe subiectul Toma T. Socolescu. Da, aceasta opera a sa este mentionata si in cartea Columne peste timp si in albumul ”Toma T. Socolescu – arhitect roman”. Intre timp am gasit si dovada in arhive ca acest imobil a fost grav afectat de bombardamentele aliate.
The villa of Zaharia Leon on the strada Drosescu,à Ploieşti, Judeţul Prahova, Roumanie. The villa has been completely destroyed by the American bombardments of 1943-44. This street is nowadays (2010) named strada C.T. Grigorescu. The house that has been built at the same place has partially preserved the wall and gate of the former original fence. This house was built by Toma T. Socolescu. The building date is unknown: probably between 1920 and 1930. We are the only heirs and descendants of Toma T. Socolescu (died in 1960 in Bucharest) and therefore owner of all his intellectual rights.
Cristi Juravle
ziarulprahova.ro/files/news/33/l_32473.jpg
daca mai puteti ajuta cu privire la istoria orasului ploiest eastept o veste de la dvs
Pingback: Scoala Despina Doamna si Casa Pionierilor | Republica Ploiesti