Statuia Libertatii

MITA (intrând, îşi scoate masca): Nu e… N-a venit inca? Il cunosc… are numai doua costume: un cazac si un turc… N-a venit. Trebuie sa se fi dus sa-si ia pe individa! Trebuie sa vie impreuna! A! sa vie! Dumnezeule! Jur pe tot ce mi-a ramas mai scump, jur pe Statua Libertatii de la Ploiesti, ca are sa fie o istorie!… (bate-n masa) A! gelozie! Am sa-i omor!(Ion Luca Caragiale – D-ale Carnavalului)Statuia Libertatii a fost cel mai reprezentativ simbol al vechiului Ploiesti, al identitatii sale ca oras si comunitate. In jurul sau s-au strans demonstrantii pentru drepturi politice (cum a fost spre exemplu in 1945), s-au facut juraminte sau a inspirat vise. Din pacate, astazi nimeni nu mai se jura ca Mita pe capul statuii, monumentul nu mai reprezinta un centru sau un simbol al manifestantilor, ba chiar multi ploiesteni nici nu stiu de existenta ei. Ascunsa inca din anii comunismul intre brazii din fata Palatului Administrativ, ”statua” are o poveste interesanta:
Anii 1869 si 1870 au fost marcati de grave tulburari in desfasurarea alegerilor in Ploiesti, caracterizate prin batai intre taberele electorale. Batausii erau luati din diferite medii sociale, de la vagabonzi la dorobanti, iar conflictele erau cat se poate de serioase, deoarece uneori se inregistrau si morti. Totusi, in ambii ani candidatii inscrisi in mod legitim au fost validati in detrimentul celor impusi cu forta.Lupta pentru ”drepturile politice si sfanta constitutie” era practic o moda in acea perioada, mai ales ca in august 1870 s-a consumat si efemera republica ploiesteana. Toate procesele rezultate din aceste evenimente tulburi au fost mutate la Targoviste unde s-a terminat in stil caragialian, cu multiple achitari. Astfel a aparut planul ridicarii unui monument la Targoviste si amplasarea unei placi comemorative in Ploiesti. Campania a fost pornita de Dimitrie Bratianu, in ziarul ”Romanul”, in octombrie 1870.Pe parcurs, planul s-a schimbat si datorita infiintarii la Ploiesti a unui comitet pentru ridicarea unei Statui a Libertatii, condus de C.T.Georgescu, probabil unul dintre cei mai capabili edili pe care i-a avut orasul. Statuia a fost realizata la Paris si a fost adusa la Ploiesti in 1876, iar piatra fundamentala a viitorului monument public a fost pusa la 1 septembrie 1879.Pergamentul pus la baza StatuiiStatuia Libertatii era reprezentarea zeitei Minerva (simbol al intelepciunii), purtand in mana dreapta o sulita, iar in cea stanga un pergament pe care este scris ”Constitutiunea si legea electorala”. Avea o inaltime de 3,5 metri si era realizata din bronz galvanizat. Statuia era asezata pe un soclu de marmura prahoveana conceput de catre Toma N. Socolescu si era inconjurata cu un gard din fier forjat realizat la Scoala de Meserii (actualul sediu al ADPP, de la intersectia strazilor Gh. Doja si Valeni), iar in cele 4 colturi avea cate un felinar adus, evident, de la Paris.O poza realizata in 1902, una din putinele care surprind amplasamentul initial al statuii. Felinarele si decoratiile sub forma de lauri (?) de pe soclu vor dispare un an mai tarziu. Interesant este faptul ca imobilul din plan indepartat-dreapta este coltul dinspre Lipscani al Primariei Noi (cea ridicata in 1894) !!!Dezvelirea statuii a avut loc duminica, 21 iunie 1881, intr-un cadru festiv: inca de la ora 9 dimineata Piata Unirii (piata centrala a orasului) era plina de oameni care asteptau venirea invitatilor de la Bucuresti. La ora 10 sosesc in Gara de Sud vagoanele cu invitatii din capitala, dar multe personalitati precum C.A.Rosetti sau Dumitru Bratianu au declinat invitatia. Oficialitatile au mers apoi la sediul Primariei (de peste drum de casa Ergas Mamaciu) de unde au mers, impreuna cu fanfara, pe actuala strada Mihail Kogalniceanu, pana in Piata Unirii.O alta poza cu statuia in amplasamentul ei initial. De remarcat este faptul ca zeita era asezata cu fata spre est, cu spatele la bulevard (exact invers decat pozitia actuala)In fata statuii s-a oficiat o slujba religioasa, s-au rostit discursuri si poezii si s-au cantat imnuri, iar zeitei Minerva i-a fost pusa in mana dreapta o coroana de flori. Dupa festivitate, invitatii au mers la Liceul Vechi (actualul Muzeu de Istorie), iar reprezentantii rurali au luat masa in curtea din fata cladirii, iar invitatii de la Bucuresti in interior, la etaj.Statuia nu a avut un loc fix, fiind de mai multe ori mutata. Prima schimbare a avut loc in 1903, cu prilejul unei prime sistematizari a Pietei Unirii, ocazie cu care monumentul a fost renovat. Vedere de imediat dupa mutarea din 1903
Statuia, pierduta printre tarabe si oameni

Inainte de primul razboi mondial, pe al doilea amplasament. Piata este pavata cu piatra cubica, iar cladirea cu cupola care se vede in plan foarte indepartat este Tribunalul Vechi. Soclul pare sa nu fie inscriptionat, dar este o eroare fotografica: scrisul nu a fost ”prins” de aparatul foto, fapt care se va vedea si in vederile ulterioare

Aproape acelasi unghi, fotografiat dupa vreo 17 ani, la mijlocul perioadei interbelice. Intre timp, aparusera cladirile Stanoiu – Herjenescu

Amenajarea Pietei Unirii deja se contureaza, iar Statuia se pregateste de o a 3a mutare…
Tot in 1903, pe soclu s-a inscriptionat si a patra placa: ”Monument / redicat / prin sub-scriptiune / nationala / refacut in 1903”. Celelalte 3 placi erau scrise inca din 1881: ”Cetatenilor ploesteni / Aperatorii / Libertatilor Publice / Romania / Recunoscatoare”, ”Anul / 1869 / martie 26” (ziua cu cele mai grave tulburari electorale) si ”Anul / 1881 / Iuniu 11” (aici probabil a fost o greseala de scriere, deoarece dezvelirea a avut loc pe 21 iunie, nu pe 11).Cele 4 placiIn 1934 autoritatile trec la amenajarea Pietei Unirii, inlocuind piatra cubica cu asfalt, iar in fata Primariei se amenajeaza un parc, in mijlocul caruia a fost amplasata Statuia Libertatii. Imagine din timpul lucrarilor din 1934Statuia, cu fata spre nord, fotografiata in 1940Nici aici nu va sta foarte mult. Probabil in 1944 (pentru a fi ferita de bombardamente) sau in 1945-1946 (noua putere comunista nu agrea statuile care aminteau de libertate si drepturi cetatenesti), Statuia Libertatii a disparut din fata Primariei. Timp de aproape un deceniu nu stiu unde s-a aflat, dar in 1957 era amplasata pe locul unde se gaseste si azi, in fata fostului Palat al Justiei, cu fata spre Calea Campinii.Locul este liber in 1953……dar in 1957 apare statuia Cu timpul statuia s-a deteriorat si a ajuns in prezent sa se prabuseasca. Zeita Minerva nu mai sta dreapta, ci, sectionata, sta sa cada de pe soclu. Statuia, in prezent…Oricum, nu stiu cati ar vedea-o deoarece sta ascunsa printre brazii plantati in anii comunismului. Nici soclul nu se afla intr-o stare mai buna, fiind decorat cu grafitti si alte mazgaleli ale pustanilor/skaterilor/rockerilor care se dau cu skate-ul/role/beau/stau degeaba pe treptele monumentului. In fata statuii a fost amplasata dupa 1990 si o cruce de marmura (un kitch in raport cu vechea statuie), din care a mai ramas numai baza, crucea propriu-zisa fiind distrusa in 2008 (probabil de aceiasi indivizi care frecventeaza locul).
Restaurarea Statuii Libertatii, un simbol al vechiului Ploiesti, dar care, in opinia mea, nu mai reprezinta deloc Ploiestii actuali, ar fi de cativa ani pe agenda autoritatilor locale, dar evident, nu s-au gasit bani. Asa mergand lucrurile, nu m-ar mira peste cativa ani sa vad statuia furata si pusa intr-o caruta intrand pe poarta unui centru de colectare a fierului vechi…