De ce merita analizate impreuna Posta Centrala si sediul din Ploiesti al Bancii Nationale a Romaniei? Pentru ca cele doua cladiri adiacente sunt reprezentative pentru doua faze importante ale arhitecturii acestui oras. Prin pozitia lor centrala si prin alaturarea lor creeaza o antiteza a doua lumi diferite, cu valori si repere radical schimbate. Ploiestii pentru care au fost gandite cele doua imobile nu aveau multe in comun, fiind rezultatul unor circumstante istorice idealizate ori privite cu retinere.
Vis-a-vis de Squarul I.G.Duca (actualul sediu local al Bancii Nationale se vede in dreapta; Perspectiva este spre Bulevard)- Imagine din prima parte a anilor 30 (sursa evz.ro)
In 1900 se infiinteaza in capitala Banca Comerciala Romana, iar institutia isi deschide pe 1 ianuarie 1911 o agentie in Ploiesti. Primul local (probabil inchiriat) s-a aflat in Piata Unirii nr. 7, intr-una dintre putinele cladiri cu 2 etaje de la acea vreme.
Sediul agentie BCR din Ploiesti in 1915/1916
Cladirea de mai sus in 1939/1941 (langa Stanoiu – Herjenescu) – Imobilul avea să fie grav avariat de cutremurul din 1940 (etajul doi s-a prabusit) si apoi sa fie complet distrus de bombardamentele aliate din 1944
Dezvoltarea activitatii bancare a dus la ridicarea agentiei din Ploiesti la statutul de sucursala in 1926 si la ideea ridicarii unui imobil propriu. Locul ales a fost unul central, aproape de capatul nordic al Bulevardului Independentei, vis-a-vis de Gradina Publica. Totusi, aspectul cel mai important a fost alegerea arhitectului si a inginerului constructor.
Fostul palat al Bancii Comerciale Romane din Ploiesti – 2012
Noul local avea sa fie ridicat dupa planurile lui Paul Smarandescu, unul dintre cei mai importanti si productivi arhitecti romani ai curentului neo-romanesc. Cu toate acestea, Smarandescu a conceput o cladire in stil art-deco simplist si elegant. Ca inginer constructor a fost desemnat Emil Prager, probabil cel mai bun la vremea aceea din Romania. La fel ca majoritatea imobilelor ridicate dupa calculele lui Prager, Palatul Bancii Comerciale Romane din Ploiesti nu a fost afectat semnificativ de cutremurele din 1940 si 1977.
Banca Comerciala Romana si casa de final de secol XIX de alaturi – 1941
Constructia acestei cladiri a inceput la finalul anilor 20 si imobilul a fost inaugurat in 1930. In monografia din 1937 era descris ca ”special amenajat pentru operatiunile de banca, prevazut cu toate instalatiunile moderne si cu tezaur pentru nevoile bancii, safe-uri pentru particulari”.
Partea vestica a Squarului I G Duca (in dreapta se vede putin din palatul Bancii Comerciale Romane, iar in centrul imaginii se vede casa de final de secol XIX si curtea sa, in timp ce in stanga se afla casa de pe colt; alaturi, in plan indepartat este casa Zaharia Leon, construita dupa planurile lui Toma T. Socolescu si distrusa in 1944 din cauza bombardamentelor) – 1936 (sursa Ioan Grosescu – Mahalalele Ploiestilor)
Intre timp, pe spatiul dintre Palatul Bancii Comerciale Romane din Ploiesti si strada Voevodul Mihai (redenumita Cooperatiei, iar din 2008 a luat numele jurnalistului Gabi Dobre) se aflau doua imobile. Imediat dupa localul bancii se afla o casa specifica perioadei de sfarsit de secol XIX – inceput de secol XX, iar pe colt (cu o fatada lunga pe strada Voevodul Mihai) o constructie aparte, probabil in stil neoromanesc, iar cea mai plauzibila data de aparitie a acestei case este reprezentata de anii 20.
Cupola cladirii de la intersectia bulevardului principal si a fostei strazi Voevodul Mihai – 1941
Cutremurul din 1940 nu a afectat niciuna din cele 3 constructii descrise mai sus. In schimb, bombardamentele din 1944 au provocat distrugeri grave centrului orasului, dar Palatul Bancii Comerciale Romane din Ploiesti si casa alaturata au scapat de efectul bombelor. In schimb, este probabil ca imobilul de pe colt sa fi fost avariat, dar nu am gasit nicio informatie care sa confirme aceasta prezumtie.
Urmarile primelor raiduri din 1944 – numeroase cladiri din jurul palatul Bancii Comerciale Romane fusesera distruse
Cert este ca vremurile se schimbasera, regimul la fel, viata intra sub semnul comunismului, iar orasul trebuia sa ilustreze noua realitate urbana a oamenilor muncii. Astfel, in 1956 autoritatile au realizat planurile de sistematizare a centrului Ploiestilor. Vechiul oras trebuia demolat sau mascat de noile ”masini de locuit”. Palatul Bancii Comerciale Romane devenise Palatul Bancii Nationale a R. S. R. si din mai multe motive (structura de rezistenta buna, neafectat de bombardamente, dotari depline, samd) a fost pastrat pentru a fi alipit noilor constructii. In schimb, spatiul dintre cladirea art-deco si actuala strada jurnalist Gabi Dobre a fost prevazuta pentru demolare si contruire apoi a sediului Postei Centrale.
Posta Centrala – 1958 (sursa: Flamura Prahovei)
Holul Postei Mari – 1958 (sursa: Flamura Prahovei)
Arhitectul care a realizat planurile pentru Posta Centrala din Ploiesti a fost italianul Enrio Fanciotti, mult mai cunoscut pentru calitatea sa de compozitor si muzician. Imobilul a fost finalizat si inaugurat in 1958 si facea partea din noul oras socialist. Diferenta arhitecturala dintre Posta Centrala si Palatul Bancii Comerciale Romane ilustra doua perioade complet diferite. Eleganta imobilului ridicat de Paul Smarandescu era pusa in antiteza cu monumentalismul monoton al noii cladiri de alaturi.
Posta Centrala (Oficiul PTTR) – 1965
Posta Centrala – 1966
Posta Centrala – 2012
Ambele constructii au trecut cu bine peste cutremurul din 1977 si se prezinta intr-o stare relativ buna. In prezent, numai Posta Centrala poate fi vizitata si in interior, in timp ce imobilul adiacent este in continuare sucursala locala a Bancii Nationale.
Posta Centrala si Palatul Bancii Nationale din Ploiesti
Ce aerisita era piata din fata postei in anii'30… 🙂
Redesenarea actuala a pietei cred ca a fost inspirata de acea gandire, prin desfiintarea stradutei acelea mici prin care faceai la dreapta pe Marasesti, 3 benzi de circulatie si mutarea statiei de autobuz. Nu sunt foarte sigur ca vad bine in poza a doua a articolului, dar cred ca imobilul din capatul bulevardului, chiar vis-a-vis de muzeul de arta este undeva in planul indepartat. E posibil totusi sa ma insel, corpul de cladire care se vede nu are decat parter, ce se zareste in fotografia veche aparent are etaj. Si cred ca, de fapt, am citit despre aceasta casa chiar pe acets blog…
De fapt, imobilul care pare a fi casa inginerului Gheorghiu este o alta cladire aflata pe partea cealalta a strazii (unde azi este statia de autobuz si covrigaria, iar inainte stiu ca era un fast food si apoi o cofetarie, putin mai in spate). Casa din capatul bulevardului este mascata de acel imobil oarecum asemanator, dar care se afla peste strada.
Au fost frumosi Ploiestii…
Pingback: Blocul Cinemascop si strazile obturate | Republica Ploiesti